Accesul la cultură al tinerilor din orașele mici și mijlocii

După cum se știe, cultura nu este doar o valoare în sine, ci și un instrument care evidențează alte valori.

Christine Leșcu, 22.02.2023, 14:14

După cum se știe, cultura nu este doar o valoare în sine, ci și un
instrument care evidențează alte valori. De asemenea, în lumea contemporană,
spațiile culturale nu sunt doar locuri dedicate culturii, ci și vehicule ale
unor principii și atitudini socio-politice. Pornind de la aceste premise, studiul
Consumul cultural al tinerilor din orașele mici și mijlocii și-a propus, cu
sprijinul Fundației Friedrich Ebert din România, să cerceteze în ce măsură
activitățile culturale din urbanul mic se interesectează cu perspectiva
feministă și dacă tinerii și tinerele asociază manifestările culturale cu anumite
valori sociale. O altă premiză de la care a pornit această cercetare a fost
starea precară a infrastructurii culturale din orașele mici: puține biblioteci
publice, săli de cinema închise, cămine culturale ori nefuncționale, ori
folosite în alte scopuri decât cele firești. La sondaj au participat peste 225
de tineri cu vârste între 13 și 20 de ani, fetele reprezentând peste 75%. Proporția
majoritară a fetelor nu a stat în intenția realizatorilor sondajului, pur și
simplu mai multe fete au ales să completeze chestionarele și să participe la
interviuri, ne spune Carmen Voinea, coordonatoarea cercetării potrivit căreia
respondenții făceau clar o legătură între consumul cultural de un anumit tip și
problematica de gen.

Am observat din răspunsurile lor că, la
intersecția cu consumul cultural, apar și aspecte mai largi legate de
egalitatea de gen și incluziunea socială. Unele dintre nevoile lor au fost, de
exemplu, existența unor spații culturale în care persoane diverse, inclusiv
comunitatea LGBT, să se simtă în siguranță. De asemenea, a mai apărut în
interviuri și răspunsurile la chestionare nevoia de a rezolva problemele din
comunitate prin intermediul culturii. În plus, multe dintre persoanele cu care
am discutat noi ne-au spus că au început să se familiarizeze cu tematica
feministă și de gen prin intermediul filmelor. Am încercat să surprindem
raportarea lor subiectivă la aceste spații. Chiar dacă pe foaie sau chiar
concret, avem muzee, avem biblioteci, avem centre culturale, acestea poate nu
sunt foarte atractive pentru pentru tinere și tineri. Conținutul nu este
adaptat lor. Simt nevoia să fie implicați și de pe o poziție mai participativă,
să fie să devină și co-creatori în anumite cazuri ale acestor spații ale
produselor culturale. Faptul că au completat mai mult persoane de gen feminin
ne poate indica un interes mai sporit al tinerelor față de consumul cultural,
așa cum se intersectează el cu feminismul.

Iar consumul cultural al tinerilor depinde
de infrastructura culturală și oferta sa după cum obiceiurile lor reflectă varietatea
și bogăția acestei oferte sau, dimpotrivă, sărăcia ei. Carmen Voinea explică. În primul rând, am observat că cele mai comune activități culturale ale
adolescenților sunt cele solitare și domestice. De asemenea, activitățile
culturale care sunt accesibile în spațiile publice nu sunt foarte diversificate
și nu sunt adaptate lor. De asemenea, chiar dacă un procent foarte mare dintre
ei consideră că mersul la cinema este atractiv și interesant, totuși 45 %
dintre ei au afirmat că nu au văzut un film la cinema în ultimul an, mai mult,
48% dintre respondenți au spus că au trebuit să călătorească în alt oraș pentru
a ajunge la la cinema.

Realitatea aceasta se suprapune
peste dorința tinerilor de a avea un cinematograf în orașul lor. Sondajul a
surprins, de altfel, faptul că în hărțile lor mentale vechea sală de cinema
închisă în multe locuri constituie o reper chiar în cazul celor care poate n-au
intrat niciodată acolo. Dar cercetarea privind consumul cultural al tinerilor
conține și vești îmbucurătoare. Carmen Voinea. Bibliotecile,
așa cum apar în hărțile mentale pe care le-au realizat tinerii, au constituit o
surpriză. În câteva dintre orașe,
bibliotecile au pus la dispoziția tinerilor nu doar spațiu pentru lectură sau
împrumutat cărți, ci și un spațiu în care ei au putut să vină cu idei, de
pildă, de la clubul de cultură coreeană la seri de karaoke. În Călărași, de
exemplu, o tânără spunea că biblioteca e locul ei preferat din oraș sau chiar
în Slatina. În bibliotecă au găsit un spațiu unde se pot dezvolta și un spațiu
în care au putut ei să participe direct la consumul cultural din poziția de
co-creatori,. De altfel, în continuare, cele mai frecventate spații de către
tineri și tinere sunt cele publice. 70% din locurile în care se duc să consume
cultură sunt publice. Pe de altă parte, atunci când discută problematica
feministă, o fac mai mult în spațiile private și organizate informal. Deci, în
continuare, chiar dacă infrastructura publică rămâne cea mai frecventată de ei,
totuși, acolo nu este destulă deschidere pentru a aborda teme legate de
feminism.

Așadar, printre concluziile studiului
Consumul cultural al tinerillor și tinerelor din orașele mici și mijlocii se
află și recomandarea adresată autorităților de a resuscita activitățile
culturale din spațiile publice și de a le face mai incluzive, căci există
doritori în acest sens.