Vlogerii, muzica şi promovarea României în străinătate
În luna noiembrie a anului trecut, unul dintre cei mai urmăriţi vloggeri francezi, Squeezie, înregistra un mare succes cu o piesă muzicală ce folosea câteva cuvinte în limba română.
Ana-Maria Cononovici, 28.06.2022, 16:57
În luna noiembrie a anului trecut, unul dintre cei mai urmăriţi vloggeri francezi, Squeezie, înregistra un mare succes cu o piesă muzicală ce folosea câteva cuvinte în limba română. Este vorba despre melodia „Time Time”, o melodie care parodiază muzica anilor 2000, interpretată de formaţia „Trei degete”, din care fac parte Squeezie și doi prieteni. Videoclipul a fost vizionat pe YouTube de peste 9 milioane de oameni în cinci zile de la lansare, iar CD-ul single a fost vândut în primele 48 de ore în aproape 40.000 de exemplare.
Squeezie, în vârstă de 25 de ani, pe numele său adevărat Lucas Hauchard, are peste 16 milioane de abonaţi la canalul său de YouTube. A devenit celebru propunând clipuri umoristice, filmulețe cu reacţii la diverse teme de actualitate, dar şi videoclipuri muzicale compuse cu diverşi prieteni.
Am vorbit cu sociologul Bogdan Voicu, cercetător la Institul de cercetare a calității vieți al Academiei Române, despre influenţa pe care o poate avea o melodie asupra imaginii României. „Avem de-a face cu o limbă puțin cunoscută în afara României, care sună ciudat, cu niște cuvinte care au fost bine alese, în spiritul celor de la O-zone, că de fapt de acolo a plecat totul și un hit care a prins la public. În plus a beneficiat în momentul respectiv de o polaritate în discoteci în Spania și Italia, unde ce-i drept nu popularizau O-zone, ci Haiducii și unde aveam o generație întreagă de români plecați care dansau pe ritmul respectiv. Asta a permis să penetreze foarte bine și să facă propagandă foarte frumos limbii române.”
Iar acum occidentul poate spune cu uşurinţă „sunt fericit că mănânc un pepene fără sâmburi”. Bogdan Voicu a completat: „Și toate celelalte cuvinte care aproape că nu au sens. E un text aproape Dadaist ce vedem acum la vlogger-ul francez, care de fapt imită ceea ce făcuse O-zone și păstrând același ritm care vinde și azi. Avem de fapt o validare perfectă a faptului că partea melodică din spatele cântecului celor de la O-zone era una puternică, trezind la viață încă o generație nouă de ascultători și făcându-i să danseze.”
L-am întrebat pe Bogdan Voicu dacă e bine sau rău sau indiferent să fii astfel promovat: „Pentru O-zone, e foarte bine. Pentru România, este extraordinar de bine și în același timp e o palmă masivă guvernele României succesive, care nu au reuşit să folosească astfel de chestiuni mici pe care să le promoveze ca atare și care să ducă mai departe la un interes față de țara asta. Adică, puteam să avem pur și simplu o bucată muzicală de genul ăsta promovată. Sau 40 de bucăți pe genul ăsta promovate, mult mai ieftin, în care dacă una pătrundea în topuri cum a pătruns cea a celor de la O-zone, care acum e preluată și făcută cover de Trei Degete, ar fi fost fantastic. De altfel, interesul față de toată povestea declanșat în noiembrie anul trecut a culminat cu a ajunge în topuri melodia respectivă în câteva țări europene. Și nu mai cu asta. Și da, cu o popularitate a vlogger-ului care a lansat-o. Şi cu a fi comentată, răscomentată, disecată pe alte clipulețe care sunt disponibile pe youtube, TikTok și alte astfel de media. Ceea ce înseamnă că de fapt avem de-a face un fel de multiplicare, aducând limba română în prim-plan. Faptul că limba română e adusă în prim plan face implicit o propagandă și țării noastre.”
Bogdan Voicu a trăit mai mulţi ani în occident, aşa că l-am întrebat dacă există momente în care să te simţi stânjenit atunci când spui că eşti din România: Păi, depinde unde ești. Mi-aduc aminte că prin anii 90, eram în State (SUA) și când eram întrebat de unde sunt spuneam România. Şi atunci americanii, de regulă, studenții cu care interacționam, ziceau România, asta e Europa. „Europa is different.” Şi cam asta era tot. Adică fie că erai din România, fie din Franța, era tot aia. Așa că din punctul ăsta de vedere, a nu știi interlocutorul tău să diferenţieze că erai din România sau din Franța cred că era un serviciu. Pe de altă parte, eram în Franța tot în anii respectivi, şi îmi aduc aminte, eram într-o stație de tramvai în Strasbourg și m-a întrebat o localnică încotro merge nu mai știu ce autobuz. I-am spus că eu nu știu, pentru că nu sunt de acolo și m-a întrebat de unde sunt. Am spus că din România şi a zis „asta e fosta Iugoslavie”. Aia nu mai era de bine!
Acum nu cred că e important să se ştie despre România și ce a făcut Ștefan cel Mare, la urma urmei. Cred că mai important este ca țară să meargă bine, să atragă turiști, să aibă o imagine pozitivă. Şi îți dorești ca să fie o propagandă pozitivă. Cu astfel de melodii ajungem la o propagandă pozitivă. Mi s-a întâmplat să mi să spună că un comisar european, de naționalitate română, este foarte bun, de către un jurnalist german și mi s-a întâmplat să mi se spună că un altul este un dezastru, tot de către acelaşi jurnalist german. Dar astea sunt lucruri fireşti. Adică se întâmplă peste tot. Orice fel de politician, actor, personalitate de orice fel dintr-o țară oarecare poate să aibă o imagine bună sau proastă şi să afecteze imaginea țării mai mult sau mai puțin. La noi afectează un pic mai mult pentru că suntem mai necunoscuți, când o să fim și mai cunoscuți nu va mai conta ce face unul sau ce face altul, pentru că vom fi cunoscuți ca națiune.”
În prezent, pare că dincolo de celebrii Ceaşescu, Nadia Comăneci au apărut în conştiinţa occidentalilor şi O-zone, cu „Vrei sa pleci, dar NU MA NU MA IEI…” , iar, acum Trei degete, care predau limba română fără profesor: Repetaţi: „Este grozav să te plimbi prin oraş!”; „Sunt fericit că mănânc un pepene fără sâmburi”; „dansăm în time, time”; „Plecăm , suntem gata să călătorim în Time, time”; „preistorie”; „antichitate”; „Egiptul antic”; „vestul sălbatic”; „aşa că Bye-bye…” Ne spune şi videoclipul: „Viitorul e grozav!”
