Viaţa ca expoziţie sau expoziţia ca viaţă

Sunt artiste, vin din România şi din Germania şi pe timpul pandemiei au ales să petreacă timp împreună, ca alternativă la căutările artistului claustrat.

Eugen Cojocariu, 01.02.2022, 14:14

Sunt artiste,
vin din România şi din Germania şi pe timpul pandemiei au ales să petreacă timp
împreună, ca alternativă la căutările artistului claustrat. Iar atunci când 12
artiste petrec mai mult timp împreună vorbind câte şi mai câte, gătind
împreună, explorând o deltă urbană sau împărţind spaţiul de somn nu e de mirare
că rezultatul poate fi o expoziţie. Aşa cum nu e de mirare nici că acea
expoziţie ilustrează viaţa, aşa cum a fost ea resimţită de grup: personal vs.
colectiv, universal vs. individual, privat vs. public, timp liber vs. muncă. Au
povestit pentru RRI, despre expoziţia Staycation şi despre proiectul pe de-a
întregul, curatoarele Catinca Tăbăcaru şi Daniela Pălimariu.

Catinca
Tăbăcaru: Staycation a venit din pandemie, pentru că
noi toate, ca oameni a trebuit să ne găsim un spaţiu de relaxare şi de a fi în
spaţiul nostru, stând acasă. Am gândit-o ca o întâlnire, nu a fost privită ca o
expoziţie, a fost un simpozion pe care l-am făcut în iulie, unde au venit 6
artiste de la Berlin, şi 6 din România şi împreună cu Daniela Pălimariu de la
Sandwich şi cu Rachel Monosov, de la CTG Collective, am creat o situaţie în
care am stat 7 zile împreună, 12 artiste, 12 creative, am făcut pâine, ne-am
plimbat în Delta Văcăreşti, am discutat foarte mult despre lume, despre ce se
întâmplă cu ecologia, cu pandemia şi cu viaţa.

Daniela
Pălimariu ne-a spus cum s-a reunit echipa de proiect: Fiecare din cele
trei partenere din proiect, eu, Catinca şi Rachel, am propus un număr de
artiste tinere, emerging, din Bucureşti, o parte din Berlin, pe unele le
cunoşteam mai bine, pentru altele aveam o curiozitate, o intuiţie. Şi cumva
grupul s-a format organic şi s-au creat anumite legături între noi şi cumva a
crescut relaţia asta şi pentru că am avut acest timp după simpozion, care s-a
întâmplat în iulie şi expoziţia de acum.
Această pauză a fost foarte importantă pentru grup. Am vrut să fie şi
artiste care lucrează în medii diferite, diferite tematici, care au abordări
diferite, adică n-am căutat acum un anumit tip de artiste, ci artiste care sunt
implicate (committed), care vor să facă asta pe termen lung şi asta se vede în
practica lor şi în felul în care lucrează, în felul în care comunică, în
profesionalismul lor. Cele care sunt foarte tinere se vede că sunt educate şi
că putem continua şi creşte această relaţie pe termen lung.

Iar artistele au
găsit cele mai bune căi de a colabora şi a comunica, după cum ne-a spus Catinca
Tăbăcaru: Eu am mai făcut foarte multe rezidenţe în
care întotdeauna iese ceva, iese o frustrare, o tensiune. Dar pentru că aici
noi am ales artistele şi pentru practica lor, dar şi pentru un sentiment legat
de cum e persoana şi fiecare este elegantă, ambiţioasă, dar bună la suflet, noi
ne-am bazat foarte mult pe ideea asta de slowing down, de o viaţă pe care noi
simţim acum că o trăim foarte repede, aşa că tot ce am făcut am făcut mai slow:
ne-am dus la piaţă, am cumpărat de la fermieri mâncare, am făcut mâncare
împreună, am stat la discuţii în care am abordat subiecte care erau importante
pentru grup şi universal, dar şi personal, ne-am plimbat prin parcul Văcăreşti,
ceea ce a fost un highlight, am şi dormit. Una dintre artiste, din Taiwan a
creat o meditaţie, în care noi am participat într-o încercare de dormit
colectiv, de vis colectiv şi chiar şi asta e o idee pe care ca adult nu o ai
foarte des. Copiii întotdeauna dorm împreună, dar noi ca adulţi nu prea. Deci
am făcut toate încercările de a crea o atmosferă în care putem să simţim şi să
ascultăm mai mult decât să facem şi să vorbim, chiar dacă a fost foarte multă
vorbă la mijloc.

Yen Chun Lin,
Isabella Fürnkäs, Lexia Hachtmann, Bethan Hughes, Lera Kelemen, Barbara Lüdde,
Catinca Mălaimare, Rachel Monosov, Daniela Pălimariu, Ana Pascu, Ioana Stanca,
Ana-Maria Ștefan sunt celelalte artiste participante la proiect. Rezultatele
acestei întâlniri se pot vedea până pe 12 februarie la Galeria Catinca Tăbăcaru
și Sandwich Malmaison. Ce poate vedea publicul? Daniela Pălimariu: Celălalt spaţiu este Sandwich of space, o extensie a spaţiului
Sandwich deschis în 2016 şi lucrările sunt variate în ambele spaţii, avem şi
instalaţii size-specific, pentru fiecare spaţiu, dar şi pictură, sculptură,
ceramică, instalaţie video, un performance al artistei Catinca Mălaimare, la
Sandwich of Space, în clădirea Malmaison, la etajul 2, sunt variate. Este o
singură expoziţie, doar cu două locaţii, nu aş zice că sunt diferite conceptual
între ele. Sigur, că multe lucrări au ca punct de plecare experienţa din vară
şi relaţiile care s-au creat atunci, multe au referinţe clare, concrete la
acest grup, numărul 12 tot apare în mai multe lucrări sau diferite imagini din
experienţele noastre comune, dar nu este ceva foarte evident, foarte clar,
fiecare artist a avut libertatea să interpreteze cum a dorit acea experienţă şi
asta se vede în lucrări.

Expoziția este
cea mai vizibilă parte a proiectului şi vine ca o concluzie a simpozionului desfășurat în vara anului
2021, unde participantele s-au cunoscut și au fost introduse orașului-gazdă,
București. Dar ce pare cel mai important este că artistele au găsit un mod
funcţional de supravieţuire în pandemie, fără a se pierde pe ele însele.