Veşnicia tot la sat se găseşte

Veşnicia s-a născut la sat spunea Lucian Blaga (filozof, poet, dramaturg, născut la 9 mai 1895 şi trecut în nefiinţă la 6 mai 1961).

Ana-Maria Cononovici, 06.03.2016, 10:30

Veşnicia s-a născut la sat spunea Lucian Blaga (filozof,
poet, dramaturg, născut la 9
mai 1895 şi trecut în nefiinţă la 6 mai 1961). La sfârşit de februarie, s-a desfăşurat festivitatea de desemnare a
satelor culturale ale României, la Muzeul satului Dimitrie Gusti, din
Bucureşti. Reprezentanţii satelor care şi-au depus candidatura pentru obţinerea
acestui titlu, s-au prezentat cu mult entuziasm, aducând cu ei mostre
reprezentative pentru cultura şi specificul zonei lor.

Fie că vorbim despre săteni care valorifică
bogăţiile de floră spontană ale zonei lor, fie că vorbim de păstrători ai unor
obiceiuri strămoşeşti, fie că ne referim la comune care încearcă să valorifice
mai bine experienţa celor vârstnici, propunându-şi să creeze muzee vii de
tradiţie populară românească în zona lor, toţi cei prezenţi sunt oameni mândri
să joace un rol în comunitatea sătească din care fac parte.

Reprezentanţi din 25 de comune şi-au susţinut, la Muzeul Naţional al
Satului, candidatura. În faţa juriului, primarii comunelor au vorbit despre
tradiţia culturală şi istorică a comunelor, despre investiţiile în
infrastructură şi despre evenimentele organizate. Săteni de toate vârstele,
îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, au fost prezenţi la eveniment, iar
o parte dintre comune au pregătit şi standuri cu produse reprezentative.

Comuna Drăguş din judeţul
Braşov a obţinut cel mai mare punctaj în cadrul celei de a treia ediţii a
competiţiei Satele Culturale ale României. Sper ca, în continuare, comuna
Drăguş să fie păstrător de tradiţie şi păstrător de port, a declarat atunci
Gheorghe Sucaciu, primarul din Drăguş. Următoarele localităţi clasate au fost
Sângeorgiu de Mureş (Mureş) şi Ciocăneşti (Suceava), aceasta din urmă fiind şi
câştigătoarea ediţiei din 2014.

La standul comunei Ciocăneşti, ne-a întâmpinat zâmbitoare, Marilena
Niculiţă, directorul Muzeului naţional al ouălor încondeiatedin Comuna
muzeu Ciocăneşti, Bucovina: Suntem atât de bucuroşi că sunt
apreciate toate evenimentele culturale care au loc la noi. Festivalul naţional
al ouălor încondeiate va fi anul acesta la a 13-a ediţie şi Festivalul naţional
al păstrăvului. În concurs ne-am prezentat cu 11 evenimente culturale: Măsura
oilor, pe 29 mai, când se urcă vitele la munte, mai avem un festival
Incursiune în rezervaţia de rododendroni, de pe muntele Suhard, mai avem
hramul schitului Sf. Apostoli Petru şi Pavel, după care va urma Săptămâna
plutăritului. Este săptămâna dinaintea Festivalului păstrăvului, ţinând cont
că la noi turiştii au posibilitatea de a face o plimbare cu plutele pe Bistriţa.

Alte comune care au obţinut, în
acest an, titlul de sat cultural sunt: Miroslava (Iaşi), Vorona (Botoşani),
Siseşti (Mehedinţi), Şiria (Arad), Tulgheş (Harghita), Vadu Crişului (Bihor),
Izvoarele (Prahova), Jidvei (Alba), Cândeşti (Dâmboviţa), Băcia (Hunedoara),
Horia (Constanţa), Bonţida (Cluj), Ruginoasa (Iaşi), Dudeştii Noi (Timiş),
Corneşti (Cluj), Costeşti (Vâlcea), Văcăreni (Tulcea), Prundeni (Vâlcea),
Arcani (Gorj).

De la Vorona, am vorbit cu Ştefan Aurel, profesor de română şi
primar al comunei: Avem o comună cu tradiţii deosebit de
frumoase, de variate şi bineînţeles că datoria noastră este să le păstrăm, să
le valorificăm şi să le transmitem generaţiilor viitoare. De aceea noi avem
implicaţi în manifestările culturale copiii, învăţătorii. Avem câteva
evenimente deosebite, de mare amploare: ziua de hram a mănăstirii Vorona, pe 8
septembrie, când după sărbătoare, se păstrează tradiţia horei populare,
organizată în curtea mănăstirii. În timpul industrializării, când se pierdea
tradiţia horei, un voronean a avut o idee, şi a preluat această tradiţie în
Festivalul cântecului, dansului, portului popular Serbările pădurii. Este la a
42-a ediţie. Noi i-am adăugat de-a lungul anilor şi o componentă de meşteşuguri
populare şi vin meşteri din toată ţara.

Şi comuna Costeşti, din judeţul Vâlcea are cu ce se mândri, ne-a
spus Mihaela Sidea Măgureanu, bibliotecară la Biblioteca publică gen. Nicolae
Ciobanu, de aici: Avem Muzeul Trovanţilor, avem Cheile
Bistriţei şi ale Costeştiului, avem Parcul naţional Buila Vânturariţa. Există
în Costeşti secţie de artă a Muzeului judeţean Vâlcea, secţia de artă Gheorghe
D Anghel, unde sunt expuse lucrări donate de un fiu al satului, există
mănăstirile, mănăstirea Bistriţa. Consider că avem cu ce ne mândri, pentru că
în Costeşti se întâmplă lucruri foarte frumoase, avem multe evenimente şi de
tradiţie şi noi pe care le facem. Întâlnirea la obârşie, La Izvoare, întâlnirea
fiilor satului, sărbătoare la care de fiecare dată aniversăm un fiu al satului
care a făcut ceva pentru comună. L-am sărbătorit în anii care au trecut pe Aurelian Sacerdoţeanu, care a fost istoric, arhivist şi
director al Arhivelor Naţionale. Avem un actor, pe Vasile Niţulescu, care este
cunoscut din filme în special în rolul lui boier Murguleţ, din Viaţa la ţară.
Şi acum urmează să sărbătorim un alt fiu al satului, pe gen. Nicolae Ciobanu,
care a donat bibliotecii noastre un număr de aproape 10 mii de volume, din
colecţia personală. Avem un ansamblu de dansuri şi obiceiuri, Domniţele din
Costeşti, care are o vechime de peste 30 de ani şi încă mai avem în componenţa
ansamblului din vechile domniţe. Şi acum avem şi micuţele domniţe.

Valorificând tradiţiile aceste sate
dovedesc că şi astăzi veşnicia tot la sat poate fi atinsă.