Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Tărâmul Zmeilor

Locul în care vă vom duce astăzi se află la 11 kilometri de Bucureşti, pe vechiul drum spre Mare. Pentru a ajunge la Tărâmul Zmeilor, drumul o ia prin pădure şi peste un lac, trece pe lângă Mânăstirea Pasărea şi se ascunde apoi pe după câţiva oţetari cres

Tărâmul Zmeilor
Tărâmul Zmeilor

, 20.04.2014, 09:30

Locul în care vă vom duce astăzi se află la 11 kilometri de Bucureşti, pe vechiul drum spre Mare. Pentru a ajunge la Tărâmul Zmeilor, drumul o ia prin pădure şi peste un lac, trece pe lângă Mânăstirea Pasărea şi se ascunde apoi pe după câţiva oţetari crescuţi răsleţ la marginea unui câmp aparent abandonat. Ca în poveste, nu trebuie să te laşi amăgit de aparenta absenţă a oricărei forme de viaţă ci, să o iei voiniceşte, în viteza a doua, pe calea făcută din dale betonate, pe alocuri surpate, ce duce spre nişte case cu ziduri galbene. Treceţi de porţile înalte de lemn şi veţi da peste cei mai frumoşi cai din lume. Ei sunt cei 5 zmei, pe numele lor Călin, Decebal, Rafael, Willow şi Loverboy. Ultimii trei sunt cai din rasa gipsy vanner – cu totul speciali. Sunt cai cu mustaţă şi coame bogate, cu picioare puternice parcă încălţate. Îi veţi găsi mereu proaspăt pieptănaţi, şamponaţi şi cu coamele împletite. Dar pentru a ajunge la ei trebuie să treceţi mai întâi de Zâna, de Mitică şi de Nero, trei dintre cei opt câinii pupăcioşi ce aleargă liberi pe Tărâmul Zmeilor. Apoi să aveţi grijă să nu călcaţi pe coadă vreo pisică. Şi acestea sunt multe, nici nu mai ştim cum le cheamă.



Povestea acestui loc începe în 2011, la un adăpost pentru caii abandonaţi din Bucureşti. Se numeşte Steaua Speranţei şi este ultima staţie pentru caii nedoriţi, de multe ori prea bătrâni să mai tragă la căruţă şi abandonaţi pe câmp, pur şi simplu. Teodora Bănduţ, proprietara Tărâmului Zmeilor, povesteşte că a aflat despre acest adăpost întâmplător.



Soţul meu a dat întâmplător pe internet peste adăpostul de cai abandonaţi, a zis hai să mergem să ne uităm. În asociaţie cu primăria şi o fundaţie, s-a făcut acest adăpost pentru cai abandonaţi unde sunt anunţate cazurile disperate şi ei se duc şi îi recuperează. Sunt cai abandonaţi, recuperaţi cu ajutorul poliţiei, în general cai abuzaţi.”



La Steaua Speranţei, Teodora şi fiul ei, Tudor, i-au cunoscut pe Călin şi pe Decebal, cai de căruţă nu foarte iubiţi de proprietari. A fost un moment de neuitat, povesteşte Teodora Bănduţ: A fost o dragoste la prima vedere între fiul meu şi Decebal, iar la mine cu Călin… Eu mi-am dorit cu disperare să îl scot pe Călin de acolo, deşi îi era bine la momentul respectiv, mult mai bine decât la fostul proprietar unde lua bătăi cu lanţul, cu ranga, cum se mai poartă din păcate la noi în ţară. Şi Decebal a fost cal de căruţă, găsit abandonat nici nu mai ştiu pe unde.”



La început, a fost adopţie la distanţă. Familia Teodorei Bănduţ contribuia cu sume lunare la îngrijirea celor doi cai de la Steaua Speranţei. În secret, soţul Teodorei lucra însă la o mare surpriză: pe un teren din apropierea Bucureştiului, în doar două luni a ridicat un grajd ca-n filme, cu boxe spaţioase şi padoc, pregătit în secret pentru adopţia de-adevăratelea”.



Am simţit că se coace ceva. Am pus un pic de presiune şi am aflat… Am fremătat secundă de secundă, până a fost gata. A fost gata foarte rapid şi cred că ziua aia, ca intensitate a sentimentelor, a fost la fel de puternică pentru mine ca ziua în care l-am născut pe fiul meu.”



Şi cum să nu ai emoţii când în boxă nu erau doar Călin şi Decebal, ci şi doi cai, foşti campioni scoşi la licitaţie de la clubul Steaua, ca să nu ajungă la abator? povesteşte Teodora Bănduţ:


“ A început săpatul aici pe 1 octombrie 2011 şi pe 11 decembrie, după două luni, aveam şase cai în grajd. Erau, deci, moşuleţii, Călin şi Decebal, un pur-sânge arab luat de la herghelia de la Mangalia, cu un contract de custodie preluat de la altcineva, care n-a mai putut să-l ţină, o frumuseţe de cal. Şi Rafael… Rafael a fost surpriza surprizelor. Acum câţiva ani, văzând un gipsy vanner alergând pe un câmp verde, am spus Doamne, ce frumos flutură!”. Soţul meu a reţinut această exclamaţie şi m-am trezit, fără să fi cerut, şi cu un gipsy vanner… N-am foarte multe cuvinte să vă spun cum a fost să-i văd pe toţi şase în grajd… Am reuşit şi i-am păcălit până la urmă şi au scos toţi capetele peste gard şi am reuşit să le fac o poză. Atunci am zis Asta cred că îmi doream să văd”. Un loc în care ei să-şi găsească linişte, adăpost, moşuleţii să trăiască liniştiţi cât mai au de trăit, fără să-i sâcâie nimeni, fără să-i chinuie nimeni, cu mâncare bună. Călin să-şi găsească liniştea, lucrăm în continuare şi o să mai avem de lucrat cu el, este un cal deosebit. Toată lumea a fost fericită.”



Campionii au murit, între timp, de bătrâneţe. Decebal şi Călin sunt bine, trăiesc frumos, dimpreună cu căţeii şi pisicile şi celelalte animăluţe care s-au aciuit sau au fost aduse aici. Acum, la Tărâmul Zmeilor sunt trei gipsy vanneri şi Teodora plănuieşte să facă o adevărată crescătorie. Până când va cumpăra o iapă din aceeaşi rasă, îi găzduieşte pe Loverboy şi pe Willow, cai ce se bucură de prezenţa copiilor şi de morcovii pe care aceştia îi aduc de fiecare dată când vin în vizită. Deşi fusese gândit ca un loc privat, anul acesta Teodora Bănduţ încearcă să deschidă larg porţile pentru toţi cei ce iubesc caii.



Anul trecut am tatonat terenul, am început cu colegii de grădiniţă ai lui Tudor, au fost foarte încântaţi, le-a plăcut foarte mult, nu se mai dădeau duşi. Prietenii noştri care au copii au mai avut şi ei alţi prieteni cu copii şi tot aşa. Atunci ne-am gândit că am putea face ceva. Anul acesta este anul calului de lemn în care trebuie să punem ideea în practică.”



Cine merge la Tărâmul Zmeilor nu poate să nu se întoarcă iar şi iar. Cristina Niţă, una dintre prietenele cu copii ale Teodorei Bănduţ, ne explică de ce: E un loc minunat, îţi încarci bateriile, copiii pot alerga în voie, se îndrăgostesc de cai, de animale şi îşi regăsesc dragostea de a se juca în aer liber, cum ne jucam noi când eram copii. E ceva de vis, dacă aş putea m-aş muta acolo, aş îngriji caii, le-aş face dinţii doar să pot să stau mai mult acolo. Zilnic m-aş duce dacă aş putea. E linişte, aer curat, oameni frumoşi, paradis. Dacă toată lumea care are cai şi nu-i mai vrea ar putea să-i ducă la cineva cu suflet mare să aibă grijă de ei, lumea ar fi un pic mai bună. Din păcate mulţi îi abandonează pe câmp sau îi omoară sau… nici nu vreau să mă gândesc că îi mai duc şi la abator. E un lucru mare ce face Teo acolo şi ar putea să ia şi alţii exemplu de la ea.”



Înainte de crepuscul, la ora de aur, cum îi spun fotografii, locul acesta bun e învăluit într-o lumină de chihlimbar. În spatele curţii zmeilor este un câmp de grâu, acum abia ridicat de la pământ, dar îi puteţi anticipa, desigur, unduirea de ocean auriu de peste câteva luni. Şi-acum închideţi ochii şi imaginaţi-vă caii, cu coamele fluturând în vânt. Sigur veţi vrea să mergeţi la Tărâmul Zmeilor.

Foto: pixabay.com
România la ea acasă marți, 31 decembrie 2024

Tradiţii de Anul Nou, reinventate?

Tradiţiile de sărbători par să fie unele dintre cele mai bine păstrate şi în ziua de azi. Odată cu începutul lunii decembrie, cete de...

Tradiţii de Anul Nou, reinventate?
Foto: zainab mlongo / unsplash.com
România la ea acasă marți, 24 decembrie 2024

În vizită la atelierul lui Moş Crăciun

Nimic mai frumos în perioada sărbătorilor de iarnă decât decoraţiunile de Crăciun, care împodobesc bradul, sau ornează clădiri! Puţini...

În vizită la atelierul lui Moş Crăciun
„Brave cut” este numele proiectului iniţiat de Fundaţia Renaşterea
România la ea acasă marți, 17 decembrie 2024

Brave Cut

Un proiect prin care, dacă avem părul lung, îl putem dona pentru realizarea de peruci din păr natural pentru cei ce au nevoie de ele. „Brave...

Brave Cut
foto: facebook.com/sapunulcheia
România la ea acasă marți, 10 decembrie 2024

Povestea săpunului Cheia. Un săpun centenar

Povestea săpunului Cheia ne poartă în timp până la data de 3 martie 1886, când Lippa Brunstein înregistra la primărie fabrica familiei sale....

Povestea săpunului Cheia. Un săpun centenar
România la ea acasă marți, 03 decembrie 2024

Băile Herculane, obiectiv de colecţie!

Istoria de două milenii a staţiunii Băile Herculane începe odată cu prima sa atestare documentară în anul 153 e.n. şi se continuă cu...

Băile Herculane, obiectiv de colecţie!
România la ea acasă marți, 26 noiembrie 2024

Paşi pentru accesabilizarea patrimoniului

Cu intenţia de a evidenţia patrimoniul cultural din ţara noastră, Asociaţia Designers, Thinkers, Makers a creat programul “Culture and...

Paşi pentru accesabilizarea patrimoniului
România la ea acasă marți, 19 noiembrie 2024

Ziua comunicării nonviolente, la Iaşi

În această toamnă, la Iaşi, a fost marcată Ziua internaţională a nonviolenţei, care a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite, în...

Ziua comunicării nonviolente, la Iaşi
România la ea acasă marți, 12 noiembrie 2024

Culoare şi creativitate tip Bauhaus la Bucureşti

Germania anilor 1919 dădea curentul Bauhaus, provenind din asocierea cuvintelor germane bau – a construi și Haus – casă. Extrem de...

Culoare şi creativitate tip Bauhaus la Bucureşti

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company