Surprizele-Pandemia si Arta Contemporană

După mai bine de două luni de când muzeele s-au închis, viaţa începe să îşi recapete sensul. Astfel, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) se redeschide pentru public şi invită să îi fie descoperite suprizele pregătite.

Ana-Maria Cononovici, 09.06.2020, 14:15

După
mai bine de două luni de când muzeele s-au închis, viaţa începe să îşi recapete
sensul. Astfel, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) se redeschide
pentru public şi invită să îi fie descoperite suprizele pregătite.

Călin
Dan, directorul MNAC, ne-a vorbit despre redeschiderea muzeului: Sunt mai multe surprize. Noi de
două ori pe an ne surprindem prietenii cu două vernisaje monstru, în care
practic toate etajele muzeului sunt regândite. De două ori pe an aducem 5-6
expoziţii noi, fără a mai pune la socoteală partea permanentă a colecţiei, unde
mai schimbăm o parte la fiecare vernisaj sezonier. Anul asta va fi despre
mizeria pe care am parcurs-o şi pe care o trăim şi pe care noi vrem să o
combatem, profitând şi de faptul ca noi suntem amplasaţi undeva în spatele
Casei Poporului şi avem în faţă un maidan, plin cu păsări sălbatice şi iepuri. Drept
care vernisajul se va desfăşura în aer liber. Este, pentru noi, un experiment.

Un experiment
de reinventare a ce înseamnă apropierea de artă şi apropierea între oameni, atât
cât este ea permisă acum. Noul sezon expoziţional MNAC 2020 are ca motto Arta
ca liant social.

Expoziţiile
vor putea fi vizitate, programat, calculat, aşa cum se cere acum, am mai aflat
de la Călin Dan, directorul MNAC, care a făcut o trecere în revistă a
expoziţiilor de la parter până la etajul patru:

La intrare o
gigantică instalaţie de pictură a artistului Petru Lucaci, profesor
universitar şi preşedintele Uniunii artiştilor plastici, un vechi prieten al
muzeului, în sala de alături, Sala de marmură sau Sala eveniment, vom avea o mega-instalaţie a unui artist din Cluj, Radu
Comşa, un artist mai puţin cunoscut decât, de exemplu Ghenie, dar sunt sigur că
ceea ce ne propune el va face furori. La etajul întâi, Văzând istoria. Este
expoziţia de bază a colecţiei, care va avea un procentaj important de lucrări
noi, aşa că îi invit pe cei care au mai fost la noi să nu ocolească această
expoziţie.

Etajul al treilea va avea panoul doi al retrospectivei Iulian Mereuţă,
un artist extraordinar româno-francez, din păcate disparut dintre noi acum câţiva
ani, vor fi trei săli tixite cu lucrări şi va fi o ocazie să facem cunoştinţă
cu artistul acesta în profunzime. La
etajul patru, Filip Markiewicz, artist de generaţie de mijloc, din Luxemburg, o
expoziţie personală, iar în simpatica galerie a cafenelei vom avea o serie de
propuneri care ne-au venit pentru concursul de vizibilitate a noastră, făcut în
parteneriat cu cafeneaua, o serie de proiecte grafice pentru personalizarea
paharelor de la cafenea. Şi de la etajul patru, până la parter, Urban Steps, pe
scara de evacuare, expoziţie de graffiti făcute de cei mai celebri şi în acelaşi
timp cei mai tineri artişti grafo din România.

Petru
Lucaci este prezent cu Material-Scapes. Influenţat de lecturi din zona
studiilor legate de post materialitate și de sociologia lucrurilor, Petru
Lucaci reevaluează simbolistica obiectelor înconjurătoare, prin propunerea și
construirea de noi peisaje materiale. De la reciclări și conversii până la
translatarea unor obiecte aparent nesemnificative, artistul reasamblează
spațiul, conferindu-i alte semnificaţii şi conotații decât cele atribuite
inițial.

Expoziţia
semnată Radu Comşa poartă numele: Discuţie reducţionistă în 4 culori. Pictura
sa nu stă doar pe pânză, ci încearcă să își creeze propriul decor, încorporând
divagații, extrase și referințe diverse în serii ce fac trimitere la joc ca
metodă de lucru. Expoziția are ca punct de plecare un studiu aprofundat al
teoriilor despre culoare, fără a încerca să le ilustreze, ci, mai degrabă,
căutând să dezvăluie adevărul prin metode empirice, după cum am aflat din
materialul de prezentare realizat de MNAC.

Etajul
4 întâmpină cu proiectul Ultraplastik Rhapsody, semnat Filip Markiewicz.
Proiectul continuă dezvoltarea unui limbaj artistic polimorf, evocând complexitatea
– și absurditatea melancolică – a lumii de astăzi. În timp ce Europa și lumea
(digitală) sunt prinse în contradicții interne, unde creșterea economică și
progresul tehnologic încă apar ca unică traiectorie pentru umanitate, universul
de semne și imagini al lui Filip tematizează lipsa de fond a discursurilor
globale actuale și încurajează conștiința individuală și rezistența personală
față de regimurile fricii.

Se
adaugă fericit o retrospectivă-laborator Iulian Mereuță și explorarea
substraturilor expoziției Metamorfozele lui Julian. Iulian (Julian) Mereuță
(1943 – 2015) s-a format în cercurile celui de-al treilea val de suprarealism
românesc, ca membru al echipei Revistei Arta și exponent al mișcării artei
conceptuale de la finalul anilor ’60, înainte de emigrarea în Franța, în 1978.
O expoziție vie, cu un concept dinamic, ce se va transforma de mai multe ori pe
perioada expunerii.

Simplu
şi tineresc este proiectul Go to MNAC, o expoziție de ilustrație
contemporană realizată în urma concursului dedicat tinerilor creativi români,
care pune MNAC pe harta orașului. Cele 20 de lucrări expuse prezintă finaliștii
și câștigătoarea concursului Go to MNAC. Ilustrația câștigătoare va
fi imprimată în peste 50.000 de exemplare pe paharele cafenelei din muzeu,
cafenea ce se regăseşte şi în alte zone ale Bucureştiului.

Iar
URBAN STEPS înglobează 20 de ani de artă urbană în România, tot atâtea voci
ale street art-ului românesc și un graffitti de 500 de metri pătrați pe scările
interioare ale MNAC-ului.

În
muzeu se intră deocamdată cu mască, există dozatoare de dezinfectant şi vor fi
doar un număr limitat de vizitatori concomitent în clădire.