Smart Classrooms (reluare)

Elevii liceului Pedagogic Carmen Sylva din Timişoara şi cei ai Colegiului Costache Negruzzi din Iaşi au la dispoziţie tehnologie de ultimă generaţie şi conţinut digital adaptat curriculumului şcolar. Ministerul Educaţiei Naţionale în parteneriat cu Sa

România Internațional, 29.08.2014, 13:35

Elevii liceului Pedagogic Carmen Sylva” din Timişoara şi cei ai Colegiului Costache Negruzzi” din Iaşi au la dispoziţie tehnologie de ultimă generaţie şi conţinut digital adaptat curriculumului şcolar. Ministerul Educaţiei Naţionale în parteneriat cu Samsung Electronics România, a inaugurat, la începutul acestei săptămâni, două noi clase digitale în cadrul proiectului Smart Classroom”, iniţiat în 2013. Prima clasă SMART a fost deschisă în cadrul Şcolii Comerciale Superioare Nicolae Kretzulescu” din Bucureşti, în septembrie anul trecut. Smart Classroom oferă o soluţie digitală de învăţare completă care include atât suport hardware şi software, cât şi conţinut digital, adaptat curriculumului recomandat elevilor de liceu. Clasa digitală din cele trei licee a fost dotată cu 31 de tablete de ultimă generaţie, un E-Board, un Smart TV şi două laptop-uri. Paul Balogh şi Cristian Dinu reprezintă compania Readforward, cea care a realizat software-ul ce face posibilă predarea pe suport digital. Paul Balogh ne explică în minutele următoare ce este proiectul LearnForward.

Learn Forward este în acest moment cel mai important proiect al firmei noastre, este de fapt o platformă pentru folosirea manualelor digitale în interiorul unor clase. Ideea este să nu înlocuieşti profesorul cu o tabletă, ci să foloseşte tabletele şi computerele şi restul dotărilor dintr-o clasă, cum ar fi un e-board, pentru a aduce ceva în plus procesului normal de învăţare dintr-o clasă. Avem un site care conţine conturi pentru profesori, elevi şi alte device-uri speciale din clasă. Între aceste conturi pot fi folosite mai multe manuale digitale. Dacă ai orice fel de computer, tabletă sau telefon care se leagă la internet şi are un browser, atunci eşti pregătit tehnic pentru a folosi această platformă. Mai e un avantaj foarte mare, cel mai mare după părerea noastră, este extraordinar de simplu de utilizat. Ce ştim noi din competiţiile internaţionale e că sistemele acestea tind să devină extraordinar de complicate pentru că sunt gândite de către IT-işti. Or, IT-iştii sunt înnebuniţi de multe butoane, multe lucruri ascunse, e un fel de paradă a inteligenţei. Lucrul acesta e minunat dar e şi mai minunat dacă poţi să ascunzi această complexitate sub nişte butoane cât mai simple. Nu credem că profesorii trebuie să aibă doctorate în IT ca să poată să folosească aceste servicii online. Dacă se descurcă profesorul pe Facebook, se descurcă şi pe platforma noastră din prima.”

Cum faci acest software, atât de simplu să fie accesibil din punct de vedere financiar, aflăm de la Cristian Dinu: Am reuşit ceea ce nu a putut nimeni să facă până acum, să avem o platformă care să poată să meargă pe orice dispozitiv, de la cel mai mic ecran la cel mai mare ecran. Necesită doar un browser şi orice dispozitiv are acest program, e vorba de acelaşi program pe care oamenii îl folosesc pentru a naviga pe internet. Din punct de vedere tehnic am reuşit să atingem un punct foarte important, acela al accesibilităţii totale, orice copil şi orice profesor poate accesa această platformă fără să existe bariere tehnice de intrare. Cele mai ieftine dispozitive pot fi folosite pentru a accesa softul făcut de noi.”

Paul Balogh susţine că profesorii nu au de ce să se teamă de o şcoală digitalizată: Cei mai mulţi profesori sunt natural timoraţi de către aceste avansuri tehnice, au frică, toţi se gândesc că vine calculatorul şi-i înlocuieşte, asta e prima lor teamă, a doua este că trebuie să folosească un computer şi toţi copiii ştiu mai bine decât ei să folosească un computer, raportul de forţe normal dintr-o clasă nu mai e chiar acelaşi, dar noi am fost bucuroşi că am putut să vedem la Timişoara o profesoară autoritată fără să impună frică, folosind în chip natural softul după o singură sesiune de explicare a platformei, apoi s-a descurcat singură. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu celelalte clase, şi cu Kretzulescu la Bucureşti, şi cu cei din Iaşi dar la Timişoara adopţia a fost instantă.”

Stăm de vorbă cu Roxana Cojocaru, profesoară la Liceul Pedagogic Carmen Sylva din Timişoara, care ne spune cum au reacţionat copiii: Au fost foarte încântaţi, au aşteptat cu nerăbdare, ştiau că au câştigat, dar în momentul în care au intrat în sală şi au văzut-o, atunci şi-au dat seama că visul lor a devenit realitate. A fost o competiţie la care au participat 9 din liceele din Timişoara, au făcut fiecare câte un film prin care să răspundă la întrebarea de ce şcoala ta este cea mai smart”, se pare că şcoala noastră este cea mai smart din Vestul ţării. Prin această tehnologie avansată avem mai multe variante de a prezenta materialele mult mai bine, îi formăm mai bine, interacţiunea dintre profesor şi elev este foarte accentuată, se economiseşte foarte mult timp pentru că, de exemplu, nu mai stăm să desenăm scheme pe tablă, ele apar gata făcute prin softurile de care dispunem. Profesorul ştie în fiecare moment ce face fiecare elev, şi poate să intervină acolo unde este nevoie imediat.”

Cinci şcoli au deja clase smart. Două dintre ele sunt în afara graniţelor României şi acesta este abia începutul, spune Cristian Dinu: “Sunt deja două şcoli în Bulgaria care folosesc acest software, e vorba de o şcoală de economie din Sofia şi încă una din Plovdiv. Ne bucurăm că am putut ieşi deja în străinătate cu acest software în primul lui an de existenţă. Mai avem proiecte pilot şi în alte ţări cum ar fi Brazilia, Mexic şi Statele Unite via India.”

Viitorul şcolii este fără doar şi poate acesta. Hârtia, stiloul, creta, tabla vor fi înlocuite de ecrane. Cei mai încântaţi sunt, desigur, elevii. Cu o capacitate înnăscută de a se adapta la nou, tinerii sunt primii ce aleg calea digitală. Ne rămâne nouă, celorlalţi, să ţinem pasul cu ei şi să le punem la dispoziţie conţinutul de care au nevoie.