Sânge artificial – o invenţie de Nobel
O echipă de cercetători clujeni a făcut o descoperire care ar putea revoluţiona domeniul intervenţiilor chirurgicale: o soluţie ce poate înlocui sângele uman în transfuziile de urgenţă.
România Internațional, 17.11.2013, 09:40
O echipă de cercetători clujeni a făcut o descoperire care ar putea revoluţiona domeniul intervenţiilor chirurgicale: o soluţie ce poate înlocui sângele uman în transfuziile de urgenţă. Radu Silaghi-Dumitrescu, şeful echipei de cercetători, care din 2007 lucrează la acest proiect, explică pentru Radio România Internaţional ce este şi cum funcţionează sângele artificial.
Este un lichid care poate fi folosit în situaţiile în care s-a pierdut brusc o cantitate semnificativă de sânge. Medicii folosesc în prezent în astfel de situaţii de accident, sau în sălile de operaţii, fie sânge provenit de la donatori, care este puţin, fie lichide, care pur şi simplu sunt acolo pentru a menţine volumul constant în vasele de sânge pentru ca inima să aibă ce să pompeze. Cu versiunea aceasta din urmă însă organismul riscă să se sufoce. Ceea ce aducem noi este posibilitatea ca organismul să se şi oxigeneze în plus. E un produs artificial care ar trebui să se poată folosi câteva ore, până la o zi-două, în locul sângelui, pentru ca organismul să nu se sufoce din cauza unei pierderi bruşte de sânge.”
Şi alte echipe de cercetători încearcă să soluţioneze această problemă folosind ca materie primă sânge de animale: vaci sau altele mai apropiate de organismul uman. Echipa de la Cluj a descoperit însă o reţetă bazată pe o componentă care se găseşte în foarte puţine organisme: într-o anumită specie de viermi marini şi în câteva bacterii, motiv pentru care nici nu primise aşa de multă atenţie. Radu Silaghi-Dumitrescu spune că a avut cumva noroc să ştie ce poate această proteină.
Proteina aceasta e cunoscută de foarte multă vreme. Acolo, în viermii marini, în bacterii, dar e prima dată când cineva o ia în considerare ca substitut pentru sânge. Motivul pentru care o luăm în considerare e că e foarte robustă la agenţii de stress chimic cărora hemoglobina din sângele nostru le sucombă foarte uşor.”
Faptul că acest sânge artificial va putea fi produs în laborator, spune Radu Silaghi-Dumitrescu, e un avantaj important. E o substanţă ca oricare alta, la fel ca aspirina, dacă doriţi, sau ca orice alt medicament. Din acest motiv se poate produce în principiu în cantităţi nelimitate şi spre deosebire de sângele provenit de la oameni poate fi într-adevăr şi uscată”, eliminându-se apa şi depozitându-se sub formă de pulbere, ceea ce permite să fie depozitată la temperatura camerei, nu în frigidere speciale şi la nevoie, adăugăm apă în nişte filtre sterile cu un pic de grijă şi devine pur şi simplu un substitut de sânge, atunci când ai nevoie, în orice condiţii. Poţi fi oriunde, nu ai nevoie de condiţii speciale.”
Ideea de a găsi un substitut pentru sânge este pe piaţa ştiinţifică de câţiva ani. O bună parte din rezultatele echipei de la Cluj sunt publicate în revistele de specialitate din domeniul bio-medical şi asta certifică valabilitatea lor. Cercetătorii români sunt însă rezervat-optimişti pentru că, apreciază Radu Silaghi-Dumitrescu, mai au nevoie de încă un an sau doi până când vor primi aprobarea pentru uz uman. Toate celelalte echipe dacă au reuşit să ajungă la nivelul de a testa cu subiecţi umani au eşuat în acele teste şi au fost investiţi în domeniu mai multe sute de milioane de dolari de aceea devine tot mai evident că am învăţat care sunt problemele, că interesul este foarte mare şi că soluţia este foarte aproape. E un privilegiu să lucrăm la Cluj cu patru universităţi foarte puternice, foarte diverse, pe lângă mai tinerii mei colaboratori, doctori în chimie, doctoranzi, masteranzi sau chiar studenţi. Avem şi colaborări cu grupuri foarte diverse şi avem noroc că toate acele grupuri sunt în Cluj: vorbim de biologi, fizicieni, oncologi, medici de diverse specialităţi, e un punct puternic pe care îl are Clujul, această concentrare de specialităţi foarte diverse şi de dotări foarte bune în ultimii ani. Laboratoarele în care lucrăm sunt, ca dotare, competitive cu cele mai avansate din ţările dezvoltate tehnologic. Din 2007 încoace s-a investit semnificativ în cercetarea românească, avem instrumentele necesare, în ultimii ani s-a dezvoltat şi resursa umană care să le poată folosi. Ar trebui să facem poate încă mai mult decât am făcut noi ca mediu de cercetare din România.”
L-am întrebat pe Radu Silaghi-Dumitrescu cum au primit medicii vestea că în viitorul nu foarte îndepărtat ar putea avea acces la această substanţă miraculoasă în cazuri de urgenţe sau operaţii.
Mediul medical la nivel internaţional e cu siguranţă pregătit pentru această soluţie, a acceptat deja câteva runde de teste cu subiecţi umani, nu se pune problema că ar fi reticenţi faţă de concept, însă e nevoie să vedem rezultate pozitive la testele clinice. După ce au eşuat companii de milioane de dolari, nu ne predăm pacienţii bucuroşi pe mâna primului savant nebun care poate că a făcut o descoperire epocală. Trebuie să fim atenţi cu vieţile pacienţilor. Credem că încă un an sau doi mai avem nevoie să finalizăm teste pe animale şi pe culturi de celule umane şi numai după aceea, dacă rezultatele continuă să fie bune, putem trece la faza de teste implicând subiecţi umani.”
Echipa care va reuşi să pună pe piaţă sângele artificial ar putea aspira la un premiu Nobel. Dar nu premiile sunt cele ce îi motivează pe cercetătorii de la Cluj, ne-a spus Radu Silaghi-Dumitrescu, ci dorinţa de a-şi duce proiectul la bun sfârşit.
