Pe bicicletă la Capul Horn

Astăzi vorbim nu numai despre o premieră mondială, ci și despre o misiune de promovare a lecturii și sportului în rândul tinerilor, pe care Gabriel Bota şi Rudolf Nyari, doi dintre organizatorii Festivalului de Carte Transilvania – care are loc în fiecare toamnă la Cluj – au realizat-o spre sfârşitul anului trecut.

Ana-Maria Cononovici, 11.03.2025, 15:15

Astăzi vorbim nu numai despre o premieră mondială, ci și despre o misiune de promovare a lecturii și sportului în rândul tinerilor, pe care Gabriel Bota şi Rudolf Nyari, doi dintre organizatorii Festivalului de Carte Transilvania – care are loc în fiecare toamnă la Cluj – au realizat-o spre sfârşitul anului trecut. Inspirați de romanul ”Toate pânzele sus” de Radu Tudoran, cei doi au plecat într-o călătorie, cu bicicletele, în Țara de Foc, pe insula Capul Horn.

Ce ar trebui să știm când auzim despre o astfel de aventură? Rudolf Nyari:

“Cred că în primul și în primul rând ar trebui să știm că această aventură este un proiect care a început cu câțiva ani în urmă, care a pornit de la ideea de a promova partea de citit și partea de a face sport și este un proiect care este la a 3-a ediție, acest “Read and ride până la capătul lumii” ediția de anul trecut în care am ajuns primii oameni din istoria omenirii care au ajuns cu bicicletele pe cel mai sudic punct al globului și anume pe insula Capul Horn. Prima ediție a fost o ediție în care în Gabi (.n.r. Gabriel Bota, colegul meu) a parcurs Europa și aici o să îl rog pe el să spună câteva cuvinte cu bicicleta cum a fost aventura de acum 6 ani.”

Gabriel Bota a completat:

“Trebuie să spunem că toate edițiile “Read and Ride” fac parte din proiectele Festivalului Internațional de Carte Transilvania ale FICT-ului. Scopul, cum a zis și Rudi (n.r. Rudolf Nyari, colegul meu), este acela de a promova lectura și sportul rândul tinerilor, dar nu numai în rândul tinerilor. Prima ediție a avut loc în anul 2017. Atunci am fost singur, am plecat din România, am vizitat 10 țări, am citit pe drum 10 cărți, am vizitat 10 scriitori la ei acasă.

Mulți dintre ei ne-au și vizitat la Cluj, după aceea, în cadrul festivalului și am parcurs 4884 de kilometri în 40 de zile, convingând câteva zeci de mii de oameni să se ocupe mai mult de lectură și de sport. Cam ăsta întotdeauna a fost mesajul nostru simplu: prin puterea exemplului să promovăm lectura și sportul. Şi după aceea am făcut echipă. Am făcut o echipă minunată cu Rudi, pornind a 2-a ediție în 2022, când am mers până dincolo de Cercul Arctic, în cel mai nordic loc al lumii, până la North Cape. Scopul a fost să ajungem până aproape de Polul Nord, dar nu s-a putut în acel moment și, la fel, prin puterea exemplului am reușit să promovăm lectura și sportul.”

Cum a fost perceput mesajul acesta la Capul Horn? Rudolf Nyari:

“A fost cea mai mare surpriză pentru noi, vorbind în primul și în primul rând despre acest proiect cu toți oamenii cu care ne-am întâlnit și toți au polarizat cu această idee și au intrat în povestea noastră și ne-au susținut cu tot ce au putut. Au înțeles mesajul pentru tineri, dar în același timp au înțeles și povestea din spatele acestui mesaj și povestea era să ducem o carte până la capătul lumii. Este cartea lui Radu Tudoran, “Toate pânzele sus”, o carte celebră care a marcat tinerețea, atât pe partea de lectură, cât și pe partea de film. Și practic toată aventura noastră a fost construită pe această carte în care doi prieteni a vrut să ajungă în Tierra Del Fuego. În acea aventură ei s-au despărțit, s-au reîntâlnit și au descoperit acele meleaguri.

Practic, noi am parcurs același drum, dar de data asta cu avionul, peste 40.000 de km, după care ne-am luat bicicletele, din Punta Arenas și până la Ushuaia (n.r. oraș-port din Țara de Foc, Argentina), am făcut 1.700 de km cu bicicletele într-un timp record, de 8 zile și de acolo am luat un vapor care ne-a dus până pe Capul Horn. A fost o călătorie de 5 zile în care am trecut pe lângă cei mai importanţi ghețari și prin partea sudică a lumii, ajungând în final pe Capul Horn, unde cu ajutorul echipajului, care a înțeles mesajul, am reuşit să debarcăm, până la urmă, cu bicicletele și să ducem cea de-a 2-a carte la acel far care există acolo pe insulă, unde este un ofițer al marinei ciliene împreună cu familia, care trăiește acolo fiind detașat pentru 5 ani. Şi am lăsat această carte ca un tribut al literaturii române acolo în far, ca toți cei care pășesc pe acea insulă să vadă o sămânță de literatură românească acolo.”

Gabriel Bota a adăugat:

“Povestea din spatele cărții este una și mai impresionantă: pentru cei care nu știu, Radu Tudoran este fratele lui Geo Bogza, Tudoran nu este numele lui adevărat, este numele literar. Numele lui este Nicolae Bogza. Trebuie să spunem și de ce am dus această carte: visul vieții lui a fost să călătorească în jurul lumii. Niciodată nu a plecat din țară. Mai mult decât atât, a început să construiască în portul din Galați o goeletă, dar care niciodată n-a părăsit apele portului. Am ales să ducem această carte, pentru că eroii cărții au ajuns acolo.”

Astfel, un exemplar de lux, în piele naturală, primit cadou de la Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca, a fost lăsat Bibliotecii din Ushuaia, iar o ediție datată 1967 a cărții, a fost lăsată pe insula Capul Horn. De povestit ar mai fi multe! Cei doi nu au încheiat înainte de a lansa îndemnul lor obişnuit într-un singur glas:

“Nu uitați să citiți și să faceţi sport! ”