Patrimoniu, Gust, Timişoara

Puţină lume ştie că există o Zi a Gastronomiei Durabile, decretată de Organizaţia Naţiunilor Unite şi marcată la data de 18 iunie.

Ana-Maria Cononovici, 12.09.2023, 16:18

Puţină lume ştie că există o „Zi a Gastronomiei Durabile”, decretată de Organizaţia Naţiunilor Unite şi marcată la data de 18 iunie. La Timişoara, Capitală a Culturii Europene 2023, se derulează încă din 2018, în contextul pregătirii oraşului pentru decernarea acestei titulaturi, Programul LA PAS, iniţiat de Asociaţia CRIES – Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare, care urmăreşte valorificarea patrimoniului gastronomic prin respectarea unor principii specifice mişcării slow-food.

Am vorbit despre acest program cu Mihaela Veţan, preşedinte Asociaţia CRIES: „Gustul ca patrimoiu” este parte din programul La pas, slowing down, inclus în programul de Capitală culturală Europeană 2023 şi e componenta prin care dorim să atragem cu precădere atenţia asupra faptului că hrana face parte din patrimoniul nostru cultural imaterial. Noi am explorat tema în ediţiile anterioare în diferite tipuri de activităţi, în 2018 am avut un concurs de reţete tradiţionale, apoi am realizat nişte materiale video cu vloggeri, în privinţa reţetelor tradiţionale din Banat, anul trecut am avut o ediţie pe care am dedicat-o contextului social mai deosebit, acela al războiului din Ucraina: borşul a fost inclus în Patrimoniul UNESCO ca parte a patrimoniului imaterial, după o reţetă ucraineană, iar noi am avut la Timişoara o serie de activităţi care au abordat acest subiect. Iar anul acesta în cadrul componentei „Gustul ca patrimoniu” atragem atenţia asupra unui element foarte important şi anume impactul hranei asupra mediului.”

Mihaela Veţan, preşedinte Asociaţia CRIES, a detaliat: „Am gândit o serie de 5 ateliere gastronomice în care au fost bucătari, vloggeri culinari, dar şi persoane pasionate de gătit, preponderent din ingradiente de sezon şi din surse locale. Astfel că am început în februarie unde am avut rădăcinoasele, au fost ingredientele principale, am avut un atelier vegan, la mare căutare au fost verdeţurile în diferite preparate şi am avut aceste ateliere pe perioada verii şi a toamnei. Apoi, la sfârşitul anului, vom avea o imagine despre o diversitate de reţete, pe care le putem realiza acasă, din ingrediente care sunt specifice sezonului respectiv.”

Programul urmăreşte valorificarea patrimoniului gastronomic prin respectarea unor principii specifice mişcării slow-food (bun-curat-etic), dezvoltarea competenţelor de consum responsabil în rândul tinerilor, promovarea practicilor sustenabile pentru organizarea evenimentelor culturale, încurajarea de politici publice care să favorizeze modele de dezvoltare sustenabilă şi o cultură a sustenabilităţii în rândul oamenilor. Mihaela Veţan a precizat: „Practic sunt trei elemente importante pe care vrem să le punem anul acesta în evidenţă: sezonalitatea, faptul că e important să fim conştienţi că legumele sunt disponibile într-o anumită perioadă a anului şi atunci ar trebui ele consumate şi nu neapărat în afara sezonului, grija pentru ingrediente şi producători şi faptul că ne dorim ca prin atelierele noastre să inspirăm şi să încurajăm oamenii să gătească mai mult acasă, pentru că ştim că e o practică ce este tot mai mult în declin. Gătim mai puţin şi mai mult ne orientăm către semipreparate sau fast-food.”

Am întrebat-o pe Mihaela Veţan ce gusturi se asociază cu Timişoara: „Noi mai degrabă vorbim de caracterul regional al zonei Banatului, care este o zonă de confluenţă. Şi atunci când am abordat acest element al caracterului tradiţional sau specific, am fost mai conştienţi că un element de specificitate pentru zona noastră este o alăturare mai neaşteptată, între dulce şi sărat, dulce şi acru. În Banat, în mod tradiţional, de exemplu, se mânca friptura cu compot de vişine, sau compot de prune. E un melange între bucătăria sârbească, rusească, şvăbească, inclusiv elemente din bucătăria maghiară, deci e foarte dificil să spunem ce anume este specific. Dar cred că această combinaţie de gusturi şi alternanţă neaşteptată e un element care surprinde în Banat.”

Şi cum anul acesta Timişoara a fost într-o continuă sărbătoare, Mihaela Veţan ne-a lansat o invitaţie: „Programul La Pas cuprinde un amplu program educaţional, mergem cu foarte multe activităţi în şcoli, anul acesta vom implica peste 650 de elevi, împreună cu familiile lor, şi bineînţeles că pentru toamnă, în octombie, pregătim cea de-a treia ediţie a Festivalului La Pas, festival de gastronomie artizanală.”

Toţi iubitorii de produse şi artă culinară locală sunt aşteptaţi să participe la un program bogat în evenimente care aduc în atenţie semnificaţia patrimoniului gastronomic, în relaţie cu comunităţile locale şi cu dezvoltarea durabilă.