Parada Brondoşilor
În urmă cu 300 de ani, maramureşenii scriau o pagină de istorie care lipseşte astăzi din manuale, dar e prezentă în sufletul oamenilor şi în legendele locului.
Ana-Maria Cononovici, 31.12.2017, 11:01
În urmă cu 300 de ani,
maramureşenii scriau o pagină de istorie care lipseşte astăzi din manuale, dar
e prezentă în sufletul oamenilor şi în legendele locului. Toamna anului 1717 a
lăsat în urmă pagube, răni adânci, morţi, zeci de biserici arse dar şi fapte de
glorie despre care mai vorbesc astăzi toponimele şi bătrânii. Găsim aici
Stâlpul tătarilor, Preluca (n.r. rarişte, poiană mică înconjurată de
dealuri) Tătarilor, aproape fiecare sat are o vale, un loc, un monument care
aminteşte despre acest an de foc. De asemenea, legendele ţesute în jurul
ultimei invazii a tătarilor sunt extrem de numeroase şi în timp, din ele s-au
născut obiceiuri care se păstrează an de an, cum e cazul brondoşilor din
Cavnic, la aproximativ 30 de kilometri de Baia Mare.
Ne spune despre ce este vorba
Ioana Petruţ, managerul Casei de cultură din Cavnic: Acest obicei este
păstrat tocmai din 1717, de aceea anul acesta împlinim 300 de ani de tradiţie,
iar noi ne-am propus să sărbătorim cum se cuvine un astfel de moment printr-o
paradă a acestor Brondoşi. Aceşti Brondoşi care sunt oameni de-ai locului,
păstrează cu sfinţenie tradiţia, de a se îmbrăca în acele costume albe de
moroşan, purtând opinci, iar pe cap îşi pun o mască din blană de oaie. Spatele
şi pieptul fiind acoperite de acele hamuri, care au clopote şi talangi care fac
un zgomot asurzitor. Acei Brondoşi colindă străzile şi casele oamenilor în cele
trei zile de Crăciun.
La Cavnic, în zona din
apropierea Stâlpului Tătarilor, localnicii conduşi de Toader Crăciun, un sătean
despre care se spune că ar fi fost căpitan al celebrului Pintea Viteazul,
purtând măşti şi îmbrăcaţi cu clopote ar fi speriat caii şi ar fi alungat tătarii. De această bătălie este legat şi
obiceiul brondoşilor, ne-a mai spus Ioana Petruţ , managerul Casei de cultură
din Cavnic: Se spune că în trecut au alungat tătarii,
care veniseră aici, la Cavnic, în 1717, iar în zilele noastre alungă spiritele
rele. Aşa spun oamenii locului că i-au speriat (pe tătari) şi au fugit pentru
că nu ştiau cine îi atacă şi de atunci acest obicei. Oamenii confecţionându-şi
aceste costume, speriind acele hoarde de străini, au rămas până în zilelel
noastre aceşti mascaţi şi colindă casele şi străzile.
Brondoşii, tinerii mascaţi şi
înarmaţi cu clopote alungă azi spiritele rele. În mentalul oamenilor de pe
timpuri, lupta cu tătarii era oricum o luptă între bine şi rău, pentru că
tătarii ardeau bisericile, ducând o luptă împotriva creştinilor.
Trebuie menţionat că un costum
autentic de Brondoş trebuie să aibă obligatoriu masca din blană de oaie şi
hamul cu clopote confectionate sub îndrumarea bunicilor, deşi celelalte elemente
pot fi găsite şi în alte costume: haine albe din costumul popular maramureşean,
curea lată, corbaci (sfoară împletită) şi opinci.
Mai mult decât atât, într-un
cartier din Cavnic (Erştiol), tradiţia brondoşilor este păstrată chiar şi la
începutul lunii ianuarie. Oamenii de aici sărbătoresc Crăciunul cel bătrân
pentru simplul fapt că respectă întocmai obiceiurile ştiute de demult, când
Naşterea Domnului era marcată în calendarul de rit vechi.
Ne spune cine sunt Brondoşii
Ioana Petruţ , managerul Casei de cultură din Cavnic: Vin toţi copiii de la
şcoală şi majoritatea băieţilor au haine de Brondoşi, o să se alăture şi
căvnicarii adulţi, anul trecut au fost în jur de o sută de Brondoşi, anul
acesta fiind mai mare şi mai de anvergură parada, cu siguranţă în jur de două
sute.
Tradiţia spune că dacă brondoşii
trec pragul casei tale atunci în noul an îţi va merge mai bine. Şi tot de bine
ne urează şi Ioana Petruţ: Sărbători fericite şi să veniţi la Cavnic
să ne vedeţi, cu siguranţă n-o să vă pară rău!
Bătrânii locului spun că mai demult doar barbaţii
adevăraţi aveau voie să fie brondoşi, însă acum tradiţia este dusă mai departe
în special de tineri, iar copiii fac deliciul celor care-i întâlnesc. Cu toate
acestea este un obicei interzis fetelor, despre care se spune că, dacă sunt
prinse îmbrăcate de brondoş, sunt dezbrăcate, tăvălite în zăpadă şi lăsate fără
clopote şi mască (cuşmă). Hainele de brondoş pot fi şi închiriate, iar cei
care şi le doresc au de scos din buzunar între 500 şi 1000 de lei
