O maşină românească în Formula 1
Zece profesori şi studenţi din departamentul Ingineria Fabricaţiei al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca au lucrat timp de cinci luni la realizarea unui monopost de Formula 1, comandat de o firmă din Germania.
România Internațional, 24.11.2013, 07:54
Zece profesori şi studenţi din departamentul Ingineria Fabricaţiei al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca au lucrat timp de cinci luni la realizarea unui monopost de Formula 1, comandat de o firmă din Germania. Paul Bere este cercetătorul de la UTCN care a adus proiectul la Cluj. Doctor în materiale compozite, Paul Bere a început să lucreze în anul 2000 în lumea sporturilor cu motor. A început cu Formula 3, apoi a avansat la Formula 2, cursele Le Mans şi în final, Formula 1. A făcut un stagiu de pregătire în cadrul unei burse postdoctorale în Germania, şi acum este angajat al Universităţii Tehnice din Cluj. După ce o vreme a reparat mici piese şi a realizat elemente simple, necesare pentru construcţia monoposturilor de formula1, Paul Bere a convins o firmă germană din domeniu să comande de la universitatea clujeană un monopost. Bolidul de 650 de cai-putere, construit din materiale compozite valorează aproximativ 5 milioane de euro. L-am întrebat pe Paul Bere cum e să lucrezi pentru companiile de la Formula 1.
Pentru mine e doar muncă acum, multă pasiune pentru a rezolva situaţiile tehnologice. Sunt obişnuit cu aşa ceva. În faza iniţială, când am început să lucrez cu ei eram foarte entuziast, făceam fotografii peste tot, după aceea a devenit o rutină. E foarte multă muncă, nu poţi să-ţi permiţi să greşeşti, nu ţi se dă şansa să greşeşti a doua oară.”
14 monoposturi au fost realizate la Universitatea Tehnică din Cluj. Ultimul monopost a fost trimis în Germania la mijlocul lunii aprilie, pentru a fi dotat cu motor, instalaţie electrică şi de frânare. Motivul pentru care nu s-a vorbit foarte mult despre aceste monoposturi este că echipa clujeană lucrează în condiţii de maximă confidenţialitate, spune Paul Bere: Dintr-o simplă maşină de formula 1 realizată la Cluj, deja sunt idei care s-au transpus în cadrul altor echipe. E destul să vezi o fotografie sau să prinzi o idee şi cineva să ţi-o ia înainte.”
Germanii au ales să fabrice aici monoposturile pentru că Universitatea este dotată cu echipamente de ultimă generaţie, capabile să fabrice rapid piese foarte complicate, mi-a explicat Paul Bere. „Toată lumea care îţi comandă piese din materiale compozite vrea ca reperele să fie realizate foarte repede, în special oamenii care comandă aşa ceva sunt oameni cu bani. Ei sunt foarte nerăbdători, ei vor să plătească acum şi să fie gata tot acum. Bineînţeles că nu se poate, dar cercetările noastre ne împing spre tehnologii moderne, de prototipare rapidă care ne ajută să scurtăm timpul de fabricaţie a acestor repere. Instalaţiile primesc un desen CAD sau un desen de piesă solidă, sau în programul Katia, iar pe baza acestor desene maşinile realizează într-un timp foarte scurt piese solide, practic realizează reperul fizic prin depunderi de straturi de materiale plastice sau de metal, ca la o imprimantă 3D. Sunt mai multe tehnologii care se pot aplica după care reperele se verifică şi se construiesc matriţe pentru realizarea reperelor din materiale compozite polimerice, respectiv materiale armate cu fibre speciale, de carbon de kevlar sau alte fibre mai noi.”
Construirea monoposturilor a fost un prilej extraordinar pentru cercetătorii şi studenţii români să studieze aplicaţiile materialelor compozite şi chiar să breveteze câteva invenţii. Paul Bere spune că materialele compozite au aplicaţii în domenii diverse, de mare importanţă.
Peste tot se găsesc aplicaţii. În construcţii, chiar la obiectele sanitare care în urmă cu câţiva zeci de ani erau din fontă, acum materialele metalice încet-încet se înlocuiesc, toate realizându-se din materiale compozite, până la domeniile de vârf, cum ar fi domeniul aerospaţial sau formula 1 sau medicină. Pentru mine acum poate e uşor să vorbesc de formula 1. Am fost, am văzut ce e acolo şi vă spun că e multă muncă. Poate că totuşi contribuţii importante ar trebui realizate în domeniul medicinei unde suferinţa omului nu se compară cu nimic. În domeniul ăsta o să ne îndreptăm atenţia. Pot să vă zic că în domeniul medical o să avem realizări importante, poate că nu aşa de spectaculoase ca o maşină de formula 1 dar…când poţi să realizezi o proteză pentru un copil deja e altă situaţie decât să oferi unor oameni cu bani jucării adevărate.”
În ultima vreme, tot mai mulţi cercetători români sunt puşi în lumina reflectoarelor. Discursul lor, de obicei de revoltă cauzată de condiţiile în care trebuie să muncească, a început să se schimbe. Paul Bere spune că există motive pentru care românii sunt foarte apreciaţi în străinătate şi când se întorc în Universităţile care le sunt Alma Mater, aduc cu ei proiecte de cercetare şi finanţări importante.
Principiul pe care mă bazez eu este că, dacă vrei să ai ceva, trebuie să îţi faci, pas cu pas, în fiecare zi câte puţin. Se adună şi pui bazele solide ale unei dezvoltări armonioase. Cercetătorii români, mulţi dintre ei sunt obişnuiţi să crească şi să trăiască în condiţii de austeritate şi din cauza asta multe probleme le rezolvă singuri sau în condiţii minime. De aceea cred că sunt şi foarte apreciaţi în exterior, mulţi dintre ei pot să se descurce cu lucruri minime.”
