Muzeul digital de la ferma de bivoli
Inspirată din sculptura Miracolul a lui Constantin Brâncuşi, clădirea se naşte natural din pământ prin intermediul unor spirale de aur (spiralele Fibonacci) şi se cristalizează într-o formă care, la fel ca şi muza sa, încearcă să se elibereze de pove
Ana-Maria Cononovici, 27.09.2015, 10:12
Inspirată din sculptura Miracolul a lui Constantin Brâncuşi, clădirea se naşte natural
din pământ prin intermediul unor spirale de aur
(spiralele Fibonacci) şi se cristalizează într-o formă care, la fel ca şi muza
sa, încearcă să se elibereze de poverile trecutului, tinzând spre înalt.
Forma sa îi conferă vizitatorului un sentiment de aspiraţie, o aspiraţie nu
doar a clădirii, ci a vieţii în sine descrie
Claudiu Ionescu conceptul clădirii a cărei arhitect este şi care a adus renume
internaţional oraşului Pecica. La Pecica, în judeţul Arad, sunteţi aşteptaţi să
descoperiţi o îmbinare inedită dintre vechi şi nou aproape SF. Şi asta la
Centrul de vizitare al fermei de bivoli de aici, unde o specie pe cale de
dispariţie a devenit pretextul realizării a ceea ce presa internaţională a
numit singurul muzeu complet digitalizat din lume.
Marinela Petran, şeful
Centrului de sustenabilitate a proiectelor din cadrul primăriei oraşului
Pecica, ne ghidează descoperirea Centrului de vizitare şi a fermei de bivoli,
în fapt o mică grădină zoologică: Prima dată s-a construit un
grajd aşa cum era pe timpuri, cu acoperiş de stuf, pentru 25 de capete de
bivoli. În al doilea an s-a mai construit un frumos centru de vizitare, care
are o aparatură ultramodernă, numit şi muzeu digital datorită aparaturii din
interior. Avem două mese interactive pe care se poate intra pe internet, pentru
ca să vedem muzeele lumii, cu două televizoare mari care pot transmite 3D, două
retroproiectoare, o bicicletă virtuală, pe care poţi să pedalezi şi să vezi pe
ecran un frumos traseu pe Lunca Mureşului. Avem un spaţiu cu 60 de biciclete,
pentru că trebuie să facem mişcare, să avem grijă de sănătatea noastră şi să ne
bucurăm de frumuseţile naturii.
Un spaţiu de joacă pentru cei
mici şi un pavilion modern pentru cele zece ceaune, destinate competiţiei
anuale Festivalul ceaunelor, completează facilităţile centrului, ne-a mai
spus interlocutoarea noastră. Şi a adăugat: Ferma de bivoli, păstrează încă bivolul, care este un animal
pe cale de dispariţie, bivolul românesc din zona Tălmaciu, din nordul judeţului
Arad. Sunt animale semi-sălbatice, pe care nu putem să-i atingem, dar putem
să-i privim. Puii bivolului se numesc malaci. Şi ei sunt atât de atractivi mai
ales pentru copii, care nu prea mai au ocazia să vadă animalele în habitatul
lor natural. Noi am găsit un mod de a proteja animalul şi a-l lăsa să trăiasă
în mediul lui natural.
Tot aici, vizitatorul poate
descoperi pâinea de Pecica sau pita de Pecica, aici fiind atestată în 1923, cea
mai veche brutărie, încă funcţională, unde copii sau adulţi pot frământa pâinea
şi pot înţelege cum este pregătită o pâine ca pe vremuri, fără conservanţi. Iar
în cadrul Centrului de vizitare a fermei de bivoli din Pecica, puteţi admira un
cuptor de pâine construit din cărămidă arsă după un model de acum 250 de ani.
Din octombrie 2013, clădirea
ridicată la Ferma de bivoli, o clădire deosebită, a fost numită de reviste
precum Club Innovation sau Culture France drept primul muzeu complet digital
din lume. Amplasată pe doar 125 de metri pătraţi, clădirea este şi un model de
eficientizare a spaţiului, arhitectul care a proiectat-o declarând că aceşti
125 de metri pătraţi expun cât mii de metri utilizaţi de alte muzee, reducând
astfel costurile cu întreţinerea sau personalul, exponenţial. Marinela Petran, şeful Centrului de sustenabilitate a proiectelor din cadrul
primăriei oraşului Pecica: Ca să ajungem la ideea de muzeu
digital, trebuie să vorbim despre arhitectul care a conceput această clădire şi
care a participat pas cu pas la înălţarea ei. Este un tânăr, Claudiu Ionescu,
are 28 de ani, este produs românesc, i-a plăcut atât de mult ideea de muzeu
digital, încât peste tot a promovat-o ca muzeu digital. Nu pot să spun că e
chiar un muzeu, dar avem o aparatură mult mai sofisticată decât în alte părţi.
Există posibilitatea proiecţiilor 3D, avem 60 de ochelari, clădirea este
parţial ecologică, are un acoperiş înierbat, pe care se poate urca, şi o
panoramă deosebită a Pecicăi, avem un perete natural cu flori de interior. Apa
este recirculată şi avem o mini staţie de epurare, şi bineînţeles, avem şi
panouri fotovoltaice care ne produc energia electrică, neconvenţională.
Forma înclinată a acoperişului permite mai uşor colectarea şi
reciclarea apei de ploaie pe care clădirea o înmagazinează în rezervoare urmând
mai apoi a o folosi la necesarul de apă nepotabilă. Aceeaşi terasă, acoperită
cu gazon de iarbă, oferă o vedere panoramică la 360 de grade asupra
împrejurimilor şi aParcului Natural Lunca Mureşului. Un alt concept aparte adăugat de Claudiu Ionescu este faptul că pavajul din
jurul clădirii împreună cu edificiul în sine reprezintă un uriaş ceas solar,
umbra clădirii marcând cu exactitate ora pe cadranul din pavaj.
Muzeul
oferă oportunităţi de vernisaj, expoziţie şi diferite tipuri de prezentări,
clădirea fiind destinată publicului larg, programelor educaţionale pentru copii
şi studiului asupra folosirii speciilor autohtone pentru reabilitarea biotopurilor de apă în
zonele ocrotite, rezultat al unui proiect avangardist.