Mioriţa în acţiune
Moştenirea culturală nu e scrisă în piatră, ci în experienţele pe care oamenii le împărtăşesc este deviza sub care asociaţia Mioriţa (Mioritics) organizează o serie de acţiuni de protejarea şi promovarea patrimoniului cultural şi natural, dezvoltarea ec
Ana-Maria Cononovici, 29.11.2015, 10:08
Moştenirea
culturală nu e scrisă în piatră, ci în experienţele pe care oamenii le
împărtăşesc este deviza sub care asociaţia Mioriţa (Mioritics)
organizează o serie de acţiuni de protejarea şi promovarea patrimoniului
cultural şi natural, dezvoltarea ecoturismului şi turismului cultural din
România.
O asociaţie care are deja un parcurs
de peste zece ani, după cum ne-a spus Mihai
Dragomir, preşedintele Asociaţiei Mioritics: De când am
plecat la drum pe această cale, ne-am propus să promovăm România, să promovăm
locurile mai puţin cunoscute. Ne gândeam atunci în special la evenimentele care
se petrec în zone rurale. Este o asociaţie care a crescut natural, şi în
prezent avem activităţi în special în zona Transilvaniei, podişul
Hârtibaciului. Dacă în prima perioadă 2004-2007 au fost proiecte sezoniere, de
vară, începând cu anul 2008, am intrat într-un parteneriat cu biroul regional
UNESCO din Veneţia, care ne-a sprijinit financiar pentru primele proiecte cu
adevărat importante. Şi aici aş aminti reţeaua de centre de informare pentru
patrimoniu, pe care le-am deschis în perioada 2008-2010, la Sighişoara, Sibiu,
Râşnov şi Agnita; activităţi cu copiii în satele cu biserici fortificate, din
sudul Transilvaniei şi evenimente culturale de mici dimensiuni, în aceste sate,
tocmai pentru a aduce trafic de turişti. Apoi lucrurile au evoluat şi încet,
încet, am dezvoltat parteneriate locale mai importante, cum e cel cu primăria
Râşnov,din care a rezultat un număr de evenimente culturale pe care le
organizăm împreună cu autorităţile locale. E vorba de festivalul de film
istoric, cel mai important eveniment. Este vorba de Festivalul de reconstruire
istorică, care de anul trecut are şi un alt rezultat frumos, într-un proiect
finanţat pe fonduri norvegiene am reuşit să creăm un grup de reconstrucţie
istorică la Râşnov. Mai avem Festivalul Joc Mania, dedicat copiilor şi
Festivalul În numele trandafirului.
Interlocutorul
nostru ne-a mai spus că Festivalul de film istoric este cel mai important
eveniment pe care îl organizează, care va ajunge anul viitor la ediţia a 8-a.
Deşi pare un eveniment de nişă, Mihai Dragomir ne-a precizat:
Este mai mult decât un festival, este un produs cultural complex. Timp de zece
zile avem proiecţii de film, sunt aproape 50 de proiecţii de film, peste 10
concerte. Este o şcoală de vară care a devenit foarte importantă în ultimii 3
ani, în care reunim studenţi din România şi studenţi din Republica Moldova,
avem un parteneriat cu Institutul pentru memoria exilului românesc şi cu
Institutul cultural român. La această şcoală de vară vin studenţi, istorici,
ambasadori, cât şi martori oculari ai unor momente istorice. De asemenea, în
cadrul Festivalului avem expoziţii şi un târg de carte.
Un alt
eveniment care a devenit tradiţie şi a ajuns la ediţia a 7-a este Festivalul de reconstruire istorică, care are
loc în al treilea weekend din august. Şi pentru că despre reconstituire
istorică am mai vorbit la RRI, l-am întrebat pe Mihai Dragomir ce aduc nou în
festival: La fiecare ediţie încercăm să reunim grupuri cu
tematici istorice diverse. Festivalul ilustrează diferite perioade. În fiecare
an încercăm să aducem o altă tematică, dar grupul creat la Râşnov anul trecut
şi anul acesta, Living Rosenau, are ca perioade de
reconstituire sec. XIII şi XVII. Sunt două perioade importante pentru cetatea
Râşnov, iar acest grup este mai puţin războinic, noi la Râşnov am încercat să
punem accent pe viaţa cotidiană şi pe reconstituirea meşteşugurilor din această
zonă, pentru că Râşnovul nu s-a lăudat cu prea multe cuceriri sau atacuri, ci a
trăit prin meşteşugarii şi comercianţii de acolo. În vară, am avut
invitaţi 43 de vikingi, care timp de 4 zile au trăit în cetatea Râşnov şi a
fost un exemplu de cum se face reconstituirea istorică şi cum ar trebui
organizat un eveniment de reconstruire istorică. Împreună cu aceşti vikingi am
reuşit să facem un ghid pentru organizatorii de festivaluri, pe care acum îl
promovăm.
Am mai aflat şi despre un proiect
pilot pentru România, pe care cei de la Mioritics l-au pus în practică cu un
partener din Germania: este vorba despre un proiect de educaţie pentru
dezvoltare durabilă, prin care copiii participanţi învaţă de exemplu despre
mere, pornind de la sucul proaspăt stors şi gustat, trecând prin degustarea
unor alte sucuri de măr din magazin cu preţuri diferite şi prin analiza
legăturii dintre calitate şi preţul produsului.
Şi pentru că recent, asociaţia Mioritics a câştigat cu un proiect de
promovare al sudului Transilvaniei locul al doilea la consursul european de
desemnare a destinaţiilor turistice de excelenţă (EDEN), Mihai Dragomir ne-a
prezentat cum vor continua acest proiect: De la 1 ianuarie o
să începem un alt proiect, prin care vom realiza marcajele unor trasee de
drumeţie şi de biciclete, în sudul Transilvaniei, deci zona cuprinsă între
Sibiu-Făgăraş şi Rupea, o reţea de peste 250 km, care se află în continuarea
unei alte reţele, care se află în nordul acestei destinaţii, care atinge
aproape 350 km. Prin acest proiect vom închide o buclă, astfel încât destinaţia
noastră va fi foarte interesantă pentru cei care vor să vină şi să practice un
turism lent.
Asociaţia Mioritics îşi continuă
proiectele, aşa că rămânem cu ochii pe zona Transilvaniei, unde se desfăşoară
multe evenimente atractive.
