La muzeu, peste timp

În anul 1910, pe o stradă din centrul Bucureştiului era terminat un edificiu construit în stil ionic, similar templelor greceşti.

Ana-Maria Cononovici, 10.03.2020, 13:16

În anul 1910, pe o stradă din centrul Bucureştiului era terminat un
edificiu construit în stil ionic, similar templelor greceşti. Este vorba despre
locul, în care Anastase Simu (academician român, doctor în științe politice și
administrative, colecționar de artă, ocupând funcțiile de secretar la Legația
României la Berlin, membru de onoare al
Academiei Române din 1933, născut la 25 martie 1854, la Brăila şi trecut la
cele veşnice la 28 februarie 1935, la București) a fondat Muzeul Simu, care a
funcţionat ca muzeu privat până în 1927, când Anastase Simu l-a donat statului
român.

Clădirea a fost demolată în 1960, în plină perioadă comunistă, iar pe locul
ei a fost construit un magazin de confecţii renumit la acea vreme, Eva.

Colecţia
muzeului era împărţită în 5 secţii, cuprinzând: arta Antichității, cea
românească, cea franceză, cea bizantină, iar în cea de-a cincea sală se găseau
grafica și colecția de miniaturi. Se găseau aici foarte multe lucrări de
pictori şi sculptori francezi din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea. Printre
alte exponate se mai aflau mulaje italieneşti din secolul al XVI-lea sau icoane
bizantine.

Astăzi, Muzeul Simu poate fi din nou vizitat, desigur, virtual. Mihai
Guţanu, director în cadrul Administraţiei muzeelor şi patrimoniului turistic,
Primăria capitalei, ne spune mai multe: Trebuie să le mulţumim celor de la şcoala de arhitectură, Universităţii
Ion Mincu. Acolo, în subsolul facultăţii, funcţionează încă de anul trecut un
muzeu virtual. Ideea celor de la Facultatea de arhitectură a fost să scoată
acest muzeu virtual din interiorul facultăţii şi să-l aşeze într-un spaţiu
public. Şi care altul ar fi fost mai potrivit decât Punctul de informare
turistică al Municipiului Bucureşti, din
pasajul Universităţii.

Reconstrucția în realitate virtuală a exteriorului Muzeului Simu a fost
realizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, în
parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al
României, Arhivele Naționale ale României și Manifest Cultural, pe baza
planurilor și a fotografiilor de arhivă. Au fost scanate tridimensional și
fotogrametriate obiecte provenite din patrimoniul Muzeului Simu, obținându-se
reprezentări virtuale fidele realității.

Proiectul are ca scop
reconstituirea cât mai fidelă a unuia din cele mai importante muzee de artă ale
Bucureștiului din perioada interbelică. Au fost modelate cu mare acuratețe atât
exteriorul clădirii, cât și prima sală, cea dedicată Antichității, iar
exponatele au fost amplasate într-un un spațiu arhitectural bogat în ornamente,
conform fotografiilor vremii.

S-a reconstruit astfel nu doar o clădire reper a vechiului București, ci și
funcționalitatea acesteia, prin inserarea unor obiecte din Muzeul Simu și prin
recrearea experienței de vizitare. Cu ajutorul unei căști de realitate
virtuală, vizitatorii Punctului de Informare Turistică pot păși în spațiul
Muzeului, iar o variantă accesibilă în mediul online a fost încărcată pe
platforma Sketchfab.

Cât timp mai poate fi vizitat muzeul la Centrul de Informare Turistică a
Municipiului Bucureşti aflăm de la Mihai Guţanu, director în cadrul
Administraţiei muzeelor şi patrimoniului turistic, Primăria capitalei: Muzeul capătă pe zi ce trece
mai mulţi vizitatori şi de la o medie de 10-15 vizitatori pe zi, ieri am avut
30. Urmărim şi noi evoluţia şi interesul pe care îl stârneşte acest muzeu şi
această prezentare în sistem VR (sistem de realitate virtuală sau, în engleză,
Virtual Reality). Dacă vedem că se bucură de interes, vom prelungi perioada în
care Muzeul Simu poate fi vizitat virtual, cu o lună, poate două.

Sau chiar şi şase luni, ne-a promis Mihai Guţanu, care ne-a descris apoi ce
putem vedea pe parcursul acestei vizite: Muzeul propriu-zis a fost un templu grecesc, o copie a Templului lui
Zeus din Olimp. Anastasie Simu a fost un mare colecţionar, care în prima
jumătate a secolului XX, a adunat o colecţie senzaţională. Lucrări de
fotografie de la începuturile fotografiei, a adunat grafică, pictură
românească, (n.r. Theodor) Aman (n.r. 1831-1891, pictor, grafician, pedagog și
academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de
la Iași și București), (n.r. Alexandru) Severin (n.r. artist plastic mai puţin
cunoscut), (n.r. Rudolf) Schweitzer-Cumpăna (n.r. 1886-1975, pictor și
grafician, român de origine germană sau evreiască profesor la Institutul de
Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, membru al Uniunii Artiștilor
Plastici, secția pictură.), o colecţie de o bogăţie cunoscută la nivel mondial.
El a făcut cunoscută peste hotare dărâmarea muzeului şi scoaterea colecţiilor
din interior mult după ce aceste lucruri se petrecuseră. Şi veneau turişti
italieni, francezi, spanioli şi întrebau unde poate fi vizitat muzeul sau unde
poate fi văzută colecţia de grafică, de guaşă, de tuşuri ale unor remarcabili
graficieni, cum ar fi Camil Pissaro, să spunem. Grafică de Pissaro nu se
găseşte oriunde, există câteva lucrări la Muzeul Luvru şi se găsea la Muzeul
Simu, ca să vorbim despre colecţiile spectaculoase ale muzeului Simu, care pot
fi văzute acum virtual. Toată această bogăţie de obiecte de artă nu mai poate
fi văzută undeva adunată, decât virtual.

Colecția muzeului număra aproximativ 1200 de
piese în momentul în care a fost donată Statului român. Anastase Simu este
primul colecționar de artă care propune construirea unui templu dedicat artelor,
cu scopul educării cultural artistice a locuitorilor orașului conform sintagmei
Nu doar pentru noi, ci și pentru alții