Grădina din grădină
Dacă viaţa de zi cu zi ne-a îndepărtat de experienţele autentic naturale, la Grădina botanică din Galaţi s-a organizat o Grădină Senzorială.
Ana-Maria Cononovici, 07.06.2015, 10:00
Dacă viaţa de zi cu zi ne-a
îndepărtat de experienţele autentic naturale, la Grădina botanică din Galaţi
s-a organizat o Grădină Senzorială. Grădina a fost deschisă în vara anului trecut, când a putut fi vizitată în sezonul
călduros, iar anul acesta de pe 15 mai a fost redată circuitului de vizitare.O
alternativă de relaxare şi o porţie de sănătate în mijlocul naturii, asta şi-au
propus să ofere iniţiatorii proiectului Grădina Senzorială, plasată în imediata apropiere a
foişorului din Rozarium.
De unde a pornit această idee, aflăm de la Mădălin
Şerban, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii
din Galaţi: A fost o idee mai veche a specialiştilor de
la Grădina botanică din Galaţi. Am identificat o zonă cam de 750 de metri
pătraţi din grădina botanică, pe care am dorit să o amenajăm pentru cei care vor
să simtă mai mult decât doar cu privirea sau cu mirosul plantele din grădina
botanică. Astfel am făcut o alee terapeutică, cu circa cinci alveole, cu cinci
grădini verticale, cu plante aromatice, plante condimentare, o alee pe care
vizitatorii pot umbla desculţi, astfel încât să poată simţi iarba, nisipul,
pietrişul, scoarţa de copac, conurile de pin şi cât mai multe tipuri de
materiale, pentru ca vizita lor în grădina senzorială să fie una cât se poate
de complexă. După ce le-am oferit oportunitatea aceasta, vizitatorii se pot
odihni şi admira peisajul, asculta păsările, pe o serie de şezlonguri special
pregătite pentru ei. Bineînţeles că aceste vizite ale celor care ne iubesc pot
fi concretizate şi în alt fel, mă refer aici la studenţii care sunt la medicină
şi farmacie şi care pot fi ghidaţi, primind de la personalul specializat
informaţii suplimentare despre efectele terapeutice ale plantelor medicinale şi
condimentare, motiv pentru care a fost creată gădina senzorială.
L-am
întrebat pe interlocutorul nostru dacă există indicatoare care să le spună
vizitatorilor de ce experienţe se pot bucura în această grădină: Există şi o serie de plăcuţe indicatoare, pentru
diversele activităţi pe care le poate face oricine ne vizitează. Omul este un
animal curios, nu va putea să-şi înfrâneze curiozitatea şi va încerca totuşi să
vadă ce e cu acea alee, ce-i cu acele plante, este tentat întotdeauna omul să
ia, să pipăie, să guste, să miroasă, chiar dacă nu are nimic care să-i indice
lucrul ăsta. Omul primeşte cam 90% din informaţie doar pe cale vizuală şi e
păcat, pentru că mai avem şi alte patru simţuri în afară de văz. Deci, sunt
simţul pipăitului, auzului, mirosului, gustului, şi cu această grădină
senzorială, noi ne-am propus ca omul să se redescopere pe sine, să reînveţe că
poate simţi natura cu toate simţurile.
Şi cum vizitatorii au la dispoziţie 750 de metri pătraţi
în care sunt dispuse 5 grădini verticale cu plante aromatice şi spaţii de
relaxare cu şezlong-uri, l-am invitat pe Mădălin Şerban, directorul Complexului
Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi, să ne spună cu ce plante îşi tentează
vizitatorii: Cu destul
de multe plante care sunt foarte cunoscute, cel puţin la nivel teoretic, dar la
nivel practic mai puţin; cu lavandă, rozmarin, busuioc, diverse specii,
măghiran, tarhon, bine-înţeles, cu pătrunjel, mărar, leuştean, absolut plate
comune în România şi în Europa, dar omul poate nu ştie să facă diferenţa în mod
personal, decât dacă poate compara. Şi aici, la grădina senzorială, are unde să
compare, în timp foarte scurt mirosurile şi chiar gusturile acestor plante. Eu
zic că măcar dacă un sfert de oră petreci în această grădină senzorială şi te
rupi de cotidianul zgomotos şi tumultos, te poţi relaxa.
Punctul principal de atracţie al Grădinii senzoriale îl
reprezintă aleea terapeutică pe care vizitatorii sunt îndemnaţi să păşească
desculţi pe pietriş, piatră de râu, conuri, fân,
cărămidă, nisip, scoarţă de copac şi buşteni, după cum ne-a spus interlocutorul nostru, şi asta pentru că în
România nu se prea calcă nici pe iarbă: Iniţial am vrut să facem doar o zonă cu iarbă, cu
gazon, pentru că cel puţin la noi, în România,
unde vezi un spaţiu verde e obligatoriu şi o plăcuţă cu mesajul Nu
călcaţi pe iarbă! Ceea ce e foarte rău. De ce să nu calci iarba, iarba are o
capacitate naturală de a se regenera şi de a-şi reveni la forma iniţială. Şi am
zis să nu punem doar iarbă, ci şi alte materiale, astfel încât, la nivelul
tălpii ştiţi că sunt foarte multe puncte care sunt folosite de chinetoterapie,
presopunctura, foarte multe puncte conectate cu organele interne, care prin
apăsare pot duce la relaxarea sistemului digestiv, sistemului respirator,
sistemului nervos, şi această varietate de texturi, de pietriş, soarţă, nisip,
bucăţi de lemn, e benefică organismului. Toţi cei care au venit au spus că s-au
simţit extraordinar după ce-au păşit pe acea alee terapeutică.
Grădina senzorială este o iniţiaţivă locală creată de Centrul de Resurse pentru Dezvoltare
2020 şi Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Galaţi. În proiect s-au implicat încă de la început,
voluntar, studenţi la farmacie şi elevi ai Colegiului Naţional Vasile Alecsandri Galaţi,care au fost ghizii vizitatorilor grădinii
senzoriale.
