Gaşca Zurli
Gaşca Zurli este cea mai frumoasă trupă de oameni mari care fac lucruri minunate pentru copii.
România Internațional, 01.06.2014, 08:51
Gaşca Zurli este cea mai frumoasă trupă de oameni mari care fac lucruri minunate pentru copii.” Aceasta este, în puţine cuvinte, definiţia celei mai iubite trupe de teatru pentru copii, care de ani buni reuşeşte să pună zâmbete pe feţele tuturor celor ce vin la spectacole. Nu sunt simple piese de teatru, ci spectacole interactive, la care copiii sunt invitaţi să aplaude, să se ridice în picioare, să se întoarcă spre părinţi şi să le cânte, să facă gălăgie, să fie, cu alte cuvinte, vii şi implicaţi, nu spectatori pasivi, cufundaţi în întuneric, timp de o oră. La capătul celor 60 de minute în care copiii au urmărit şi un fir narativ, dar au şi cântat cât i-au ţinut plămânii, ies din sală plini de o energie molipsitoare, pe care o duc cu ei mai departe. Ştii ce îmi place la Gaşca Zurli? Li se citeşte bucuria pe faţă”, spune Irina, o spectatoare fidelă, ce n-a ratat nici o premieră în ultimii 6 ani. Am întrebat-o pe Mirela Retegan, mai cunoscută şi sub numele de Tanti Prezentatoarea, care este reţeta succesului Găştii Zurli. Din punctul meu de vedere reţeta acestui succes este firescul, normalitatea cu care noi abordăm relaţia cu copiii şi cu părinţii, seriozitatea în joaca pe care o facem şi simplitatea. Gaşca Zurli oferă o oră în care părinţii şi copiii se deconectează de la toate problemele cu care vin la spectacol, dar, spre deosebire de alte trupe sau de alte reţete, mesajul pe care noi îl transmitem este dublu. Părinţii înţeleg una din ce spunem noi pe scenă, copiii înţeleg alta, dar este vorba despre acelaşi lucru, ne referim la aceeaşi problemă. Creăm emoţie, pleacă de la spectacolele noastre cu zâmbetul pe buze şi părinţii şi copiii, dar fiecare din motivele lui.”
Fetiţa Zurli este personajul principal, în jurul căruia se ţes toate poveştile. Are 7 parteneri de joacă supravegheaţi îndeaproape de Tanti Prezentatoarea, maestră de ceremonii dar şi întruparea mamei care mereu are grijă să nu li se întâmple nimic rău copiilor. Deşi sunt toţi adulţi, fiecare dintre ei întruchipează un anumit tip de personalitate cu care părinţii au de a face în viaţa de zi cu zi. Mirela Retegan povesteşte cum s-a întâlnit cu Vero Căliman, Fetiţa Zurli: Pe Vero am întâlnit-o pe litoral, la un loc de joacă pentru copii, am văzut-o vorbind cu un copil, mi-a plăcut foarte tare energia ei şi cum a abordat copilul respectiv şi am întrebat-o cu ce se ocupă, mi-a spus că lucrează pe acolo. Bine, i-am spus, la toamnă, când vii în Bucureşti, caută-mă. Aveam demult în plan să fac o trupă de adulţi care să facă spectacole pentru copii. Veronica a fost butonul care a generat toată povestea, pentru că în jurul ei am construit personajul Fetiţa Zurli şi celelalte personaje, care s-au adăugat în timp, dar ea rămâne pilonul principal al trupei.”
Înainte să devină Fetiţa Zurli, Vero Căliman nu-şi găsea locul. Ea spune că întâlnirea cu Mirela Retegan i-a schimbat viaţa: Eu cu copiii am o poveste lungă. Am câştigat primii mei bani la 11 ani şi jumătate când am început să fiu baby-sitter pentru copilul unei vecine, care mi-era foarte drag. Dacă stau şi mă gândesc, tot timpul am avut o legătură specială cu copiii. Trei luni am lucrat la Concordia. Aveam 18 ani, eram foarte tânără şi a fost o experienţă extraordinară dar atât am putut. Stăteam cu ei de vineri seara până duminica, petreceam timp cu ei şi eram un fel de… ei îmi spuneau mami. A fost foarte greu pentru mine, la un moment dat n-am mai putut să duc. Erau mulţi cu foarte multe probleme, eu eram la rândul meu un copil. Uneori ştiam cum să gestionez situaţiile, alteori eram depăşită, trebuie să recunosc. La mare i-am văzut prima oară pe colegii mei de trupă la lucru şi aşa mi-am dat seama că asta vreau să fac. Când am venit în Bucureşti am fost luată pe sus. De fapt viaţa mea s-a schimbat total. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să o sun pe mama şi să-i spun: gata, ştiu ce am să fac.”
În ea sunt adunate toate fetiţele din lume, spune Mirela Retegan. Fetiţele care pun întrebări, care nu vor să îşi strângă jucăriile, care sunt gata să salveze orice suflet, chiar şi pe Vrăjitoarea Tura Vura. Mirela Retegan povesteşte despre personajele sale: Fetiţa Zurli este alintata, mezina casei, primeşte toate dulciurile, jucăriile şi înţelegerea celorlalţi. Nu este un copil obraznic, dar este un copil curios, curajos, alintată cât să ştie să-şi urmărească interesul. În Fetiţa Zurli sunt toate fetiţele pe care noi le cunoaştem şi care noi nu am fost. Clopoţel vine cu ghicitorile, de pe poziţia celui ce deţine toate răspunsurile. Nu ne ducem în zona didactică, tocmai ca să nu-i speriem pe copii, tocmai pentru că sunt sătui de câtă educaţie primesc. Tura Vura este un contra punct la Zâna Bună şi în spectacolele noastre este exemplul de aşa nu, fără să fie sperietoarea, Muma Pădurii, Baba Cloanţa pe care dacă o vedem nu dormim noaptea, este o caraghioasă pe care o regăsim în societate în toate caracterele pe care nu ni le dorim în preajma copiilor noştri şi pe care am vrea să le recunoască ei cât mai repede, ca să nu interacţioneze cu caracterele respective.”
Au început cu animaţie la evenimente şi petreceri pentru copii. Au continuat cu mici piese de teatru la Muzeul Ţăranului Român. Apoi au început să colinde România, cu campania Ai o carte, dă-o mai departe”. Sălile lor de spectacol au devenit neîncăpătoare. A urmat, firesc, un spectacol de televiziune, un CD cu evergreen”-uri copilăreşti, cum le numeşte Mirela, dar şi cu cântece originale care se transformă peste noapte în hit-uri cu zeci de mii de vizualizări. Ultima ispravă: un flash mob cu 2000 de oameni ce vor apărea în videoclipul Am o căsuţă mică”, deja celebru printre prichindei. Mirela spune că doar cerul e limita. Eu am un plan făcut de când am început Gaşca Zurli, de la petrecerile pentru copii, tot ce se vede acum a existat în planul meu. Ultimul lucru pe care îl am în plan este parcul de distracţii Zurli, undeva în afara Bucureştiului, într-o pădure, în care noi să facem un loc în care să adunăm tot ceea ce am construit în anii ăştia. Mi-aş dori foarte tare să existe o fetiţă Zurli care să fie un ajutor pentru mămicile din România, copiii au nevoie de exemple şi de repere şi mi-am dorit să existe în România repere pentru copii. O Minnie mai mare, o Hanna Montana mai puţin sclipitoare. Construim ceva care să fie românesc.”
Să nu vă miraţi, deci, dacă într-o zi veţi trece pe lângă un microbuz pe care scrie Gaşa Zurli. Până atunci, învăţaţi versurile: Am o căsuţă mică, aşa şi aşa şi fumul se ridică, aşa şi aşa. Eu bat la uşa casei, aşa şi aşa, şi-mi lustruiesc pantofii, aşa şi aşa!” Nu, nici măcar nu trebuie să aibă vreun sens filosofic. Copiilor le plac şi le veţi auzi foarte des.
