Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Formele sticlelor de vin

Un român consumă în medie 2,5 sticle de vin pe lună, reprezentând 23,5 litri pe an

Foto: pixabay.com
Foto: pixabay.com

, 07.05.2024, 14:14

Un român consumă în medie 2,5 sticle de vin pe lună, reprezentând 23,5 litri pe an. Cifrele sunt relativ stabile în ultimii ani, în creştere faţă de 2015-2017, arată calculele OIV (Organizaţiei Internaţionale a Vinului). România se află pe locul 13 în lume la consumul de vin per capita, cu puţin peste 23 de litri pe an, 30 sticle pe an, 2,5 pe lună. În clasament conduce detaşat Portugalia, producător şi consumator redutabil, cu 52 litri de persoană pe an (6 sticle pe lună). Poziţiile următoare sunt susţinute de Franţa şi Italia, unde există o reală cultură a vinului. În Franţa, aproape că nu există prânz sau cină fără un pahar de vin.

În România sunt diferenţe mari între urban şi rural, în mediul rural fiind preferate alte băuturi, sau vinul produs de casă. Totuşi, pentru consumatorii de vin îmbuteliat, forma şi culoarea sticlelor au o însemnătate aparte, după cum am aflat de la George Ignat, cunoscut în lumea specialiştilor drept George Wine, lector la Şcoala Superioară de Somelieri, filiala din România, membru al Asociaţiei Wine Lover România.

”În momentul în care suntem într-un restaurant sau, mai bine, în raionul de vinuri al unui magazin, ne înconjoară o mulţime de sticle, de diferite culori, forme, cu etichete care ne încântă vizual. Din punct de vedere coloristic, sticlele acoperă o paletă variată, cel mai des întâlnite fiind cele albe, transparente, folosite cel mai adesea pentru vinurile albe și roze, cele maro, folosite cu predilecție pentru vinurile roșii și cele verzi, folosite atât pentru vinurile albe, cât și pentru vinurile roșii.

Mai nou, din motive de marketing, se folosesc pentru vin și sticle albastre sau în alte tonuri neconvenționale. Din punct de vedere al dimensiunii lucrurile devin și mai interesante. Se reține în dimensiunea standard 750ml sau 75cl. Am să încerc să vă enumăr principalele tipuri de sticlă de capacitate oarecum atipică și câte ceva despre fiecare în parte.

Avem o sticlă mai mică. De fapt sunt mai multe, dar vreau să o menționez doar pe cea de 375ml, deci jumătate a cantității standard normale folosite la vinurile dulci de desert din regiunea Soter. De ce? Dacă randamentul la vin obișnuit este de 65% la aceste vinuri dulci, datorită metodelor de obținere, randamentul este 12%, producțiile sunt foarte mici, de aceea s-a adoptat acest tip de sticlă. Sticla standard, cum am spus, 750ml, dar normal ea are un conținut de 770ml. De ce? Datorită dopului și acelui spațiu de oxigen dintre lichid și dop.”

George Ignat ne-a atras atenţia şi asupra altor dimensiuni de sticle atipice:

„Urmează sticla de 1,5 litri, cea mai folosită. Rețineți faptul că de fiecare dată avem un multiplu de 750ml în această scară a mărimii sticlelor. După asta avem sticla de 2,25 litri, echivalentul a trei sticle standard, denumită de obicei Marie Jeanne, sticla de 3 litri, Jeroboam, sticla de 4,5 litri, Reoboam, sticla de 6 litri, Matusalem, sticla de 9 litri, Salmanazar, sticla de 12 litri, Balhtazar, sticla de 15 litri, echivalentul a douăzeci de sticle standard, este întâlnită sub denumirea de Nabuccodonosor.

Pentru a memora ordinea acestor sticle, cele mai importante, ni se propune un procedeu mnemotehnic. Gândinţi-vă la Abracadabra avem ma –je-ma- sal-ba-na: ma de la Magnum, je – Jeroboam, re – Reoboam, ma- Matusalem, sal -Salmanazar, ba – Balthazar, na – Nabuccodonosor.”

Şi forma sticlelor are semnificaţie, după cum ne-a spus tot George Ignat:

„Din punctul de vedere al formei, aici avem trei standarde. Unu sticla burgundă numită și Bourguignon, destinată vinurilor din Bourgogne, își face apariția la sfârșitul secoului al 17-lea. Are gâtul foarte fin, cu un merlin înclinat și corpul ușor conic. Are un inel la partea superioară pe care meșterul suflător îl adaugă. Sticla Bourguignon este modelul de sticlă franceză prin excelență. Aproape toate Chardonnay-urile din lume le găsiți în astfel de sticle. Sticla bordoleză, revenim iar într-o zonă celebră producătoare de vinuri franțuzești. Este destul de înaltă, cu gâtul relativ subțire, asta pentru că dopurile de plută aveau un diametru mult mai mic la începuturi: 18 milimetri, în loc de 24, în ziua de astăzi, cu umerii marcați, pronunțați și corpul conic. Umerii erau special concepuți pentru a ușura decantarea vinului.

Sticla alsaciană fină, elegantă, numită și Flute d’ Alsace, este cea mai înaltă dintre sticle. Are protecție juridică din anii 55. Este rezervată exclusiv vinurilor din Alsacia. Diverse zone din Franța au sticlele lor. Vă dau un singur exemplu: în Provance, Casa Haute, astăzi celebră pentru că și-a creat propriul model de sticlă, adoptat de mulți producători din Provance de roze, acest model a fost sub forma unei amfore şi a fost brevetat în 23.”

Chiar dacă există de fapt sute de tipuri de sticle de vin, cei mai mulţi producători de vin folosesc şi astăzi aceste trei forme extrem de familiare: sticla riesling (alsaciană), sticla bordoleză şi sticla burgundă, toate găsindu-se pe rafturile magazinelor. Dar nu uitaţi, consumaţi vinul cu moderaţie, indiferent de forma şi mărimea sticlei!

RadioRomaniaInternational · ROMANIA LA EA ACASA – 07.05.2024
Etichete:
Foto: pixabay.com
România la ea acasă marți, 19 noiembrie 2024

Ziua comunicării nonviolente, la Iaşi

În această toamnă, la Iaşi, a fost marcată Ziua internaţională a nonviolenţei, care a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite, în...

Ziua comunicării nonviolente, la Iaşi
Expoziția Bauhaus 2024
România la ea acasă marți, 12 noiembrie 2024

Culoare şi creativitate tip Bauhaus la Bucureşti

Germania anilor 1919 dădea curentul Bauhaus, provenind din asocierea cuvintelor germane bau – a construi și Haus – casă. Extrem de...

Culoare şi creativitate tip Bauhaus la Bucureşti
Cadru din filmul „Anul Nou care n-a fost”
România la ea acasă marți, 29 octombrie 2024

Fenomenul „Anul Nou care n-a fost”

Astăzi discutăm despre un film. Şi am ales această temă, pentru că “Anul Nou care n-a fost”, primul lungmetraj al regizorului şi...

Fenomenul „Anul Nou care n-a fost”
„Dunărea bună de băut
România la ea acasă marți, 22 octombrie 2024

Apa de Dunăre, bună de băut

Mai târziu, după 126 de ani, o ecologistă olandeză, Li An Phoa, fondatoarea mișcării Drinkable Rivers și partenerul ei, Maarten van der...

Apa de Dunăre, bună de băut
România la ea acasă marți, 15 octombrie 2024

Poveşti de pe Baltă!

Cartografii, interviuri cu oamenii locului, descoperiri privind  cuvintele vechi și noi din vocabularul local, observându-se influențele...

Poveşti de pe Baltă!
România la ea acasă marți, 08 octombrie 2024

Meşteşuguri tradiţionale în Gorj

În anul 2008 a fost creată oficial lista Patrimoniului cultural  imaterial  al  umanității  UNESCO, în conformitate  cu  prevederile ...

Meşteşuguri tradiţionale în Gorj
România la ea acasă marți, 01 octombrie 2024

Festivalul sarmalelor şi răciturilor

Toamna este prilej de bucurie, de sărbătorire a recoltelor, aşa că multe evenimente sunt organizate pentru celebrarea belşugului și...

Festivalul sarmalelor şi răciturilor
România la ea acasă marți, 24 septembrie 2024

Bacademia. Bacalaureat pentru toți

Bacalaureatul 2024 a avut cea mai mare rată de promovare din ultimii 10 ani, de 76,4%. Cu toate acestea confruntarea cu “examenul maturităţii”...

Bacademia. Bacalaureat pentru toți

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company