Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Din nou pe Mătăsari

Sintagma Femei pe Mătăsari şi-a schimbat sensul datorită unui adevărat festival urban care a fost inventat în urmă cu un deceniu.

Din nou pe Mătăsari
Din nou pe Mătăsari

, 06.06.2023, 16:19

O pisică desenată pe un tricou, zgâriâng cu simţ de răspundere un disc, sub Motto-ul Când pisica e acasă!. Un alt tricou afişa îndemnul Fii soare! Şi evident nu lipseşte nici îndemnul Dream Big! pictat pe o cămaşă. Îngheţata artizanală, vata de zahăr colorată, mâncăruri indiene, asiatice, burgeri, băuturi de casă sau cocktailuri, dar şi Prosecco au fost, ca de obicei nelipsite în ultimul weekend de mai pe Mătăsari.



O stradă ce de 11 ani dă startul evenimentelor de vară în Bucureşti, schimbând semnificaţia sa de acum trei decenii când era o zonă în care se făcea trafic de droguri şi în care se practica prostituţia. De aceea, sintagma Femei pe Mătăsari şi-a schimbat sensul datorită unui adevărat festival urban care a fost inventat în urmă cu un deceniu. De la primele ediţii ale acestei manifestări care a schimbat fundamental faţa acestui loc, în curţile oamenilor de pe strada Mătăsari au fost organizate ateliere de pictură, de croitorie şi de bijuterii hand-made, au fost amenajate spaţii pentru anticari şi pentru conferinţe.



Lume veselă şi multă, înfruntând vremea de mai, când mai plouă, mai e soare, mai bate vântul şi participanţi mai noi sau mai vechi ce aduc culoare locului. Am vorbit pentru început cu Marius Chirca, vicepreşedinte al Asociaţie Kola Kariola, o asociaţie ce se ocupă de intermedierea adopţiilor de căţei, prezenţi aproape fără întrerupere la Festival: Lipsim de câţiva ani de la evenimente. Pandemia nu ne-a lăsat să participăm. Veneam în primul rând nu pentru strângerea de fonduri, veneam să mai socializăm cu oamenii care ne susţin în mediul online, pentru că avem peste 400 de mii de urmăritori şi la fiecare eveniment de acest gen participam ca să ne întâlnim cu cei care sunt aproape, din Bucureşti, din Ilfov, unii chiar au venit din provincie să ne vadă, să povestim despre anumite cazuri. Pentru că pe Facebook, pe Instagram, unde ne promovăm activitatea nu putem pune absolut tot. Mai venim şi cu articole promoţionale, avem şi căţeluşi pentru adopţie. Muncim, nu avem weekend, nu avem zi liberă, pentru că la animale nu putem să închidem şi pentru noi e o oportunitate, să ieşim, să stăm la aer, să ne mai delectăm, mai râdem, mai glumim, că, în rest, în activitatea noastră e mai mult tristeţe, durere. Asta vedem! Deja am luat câteva contacte de la persoane care vor să adopte, mâine o să aducem alţi căţeluşi să îi promovăm şi măcar după două zile de stat aici dacă un câine îl trimitem acasă înseamnă că nu a fost degeaba prezenţa noastră aici.



Ilinca Andrei, se afla la Festival în spatele unui stand cu brăţări ce conţineau mesaje în codul Morse, şi ne-a povestit: Avem un brand care produce brăţări, fiecare brăţară poartă un cuvânt scris în codul Morse, iar pe cartonaşul care însoţeşte brăţara avem cuvântul atât în limbajul pe care îl folosim noi, cât şi transcrierea în cod Morse, cu linii şi puncte. Ideea a venit din dorinţa de a avea o brăţară cu un mesaj personalizat, dar în acelaşi timp să nu fie pentru văzul tuturor, să îl ştie doar cel care poartă brăţara respectivă. Am explorat mai multe variante şi codul Morse mi s-a părut cea mai ingenioasă variantă de a coda un mesaj, mai ales pe o brăţară. Dintre cele mai căutate de clineţii noştri par a fi mesajele din zona asta a familiei, mamă, tată, frate, soră, dar avem şi cuvinte în engleză care sunt la mare căutare, cum ar fi love, hug, hope, faith, care s-au vândut foarte bine!



Femei şi bărbaţi pe papainoage îşi făceau cu greu loc pe strada aglomerată, copiii încercau o distracţie mai neobişnuită, aceea de a intra într-un cerc şi de a fi închişi pentru câteva secunde într-un balon de săpun. Tot pentru copii, am descoperit şi un atelier de creat lumânări. Am vorbit aici cu Andreea Şerpe, care se găsea într-un stand inedit, plin de lumânări cu aspect de prăjitură. Forme şi culori care mai de care mai încântătoare, te făceau să crezi că eşti mai degrabă într-o cofetărie: Eu fac lumânări din ceară de soia, în formă de dulciuri. Avem tot felul de lumânări de sine stătătoare, la borcan, topituri de ceară pentru lămpiţele de aromaterapie, folosim parfumuri şi ingrediente pe cât se poate de naturale. Organizăm şi ateliere pentru copii, avem ghivece pe care ei le pot orna cu flori, cu tot felul de fructe, bucăţele de ciocolată, bomboane (n.r. de ceară), folosim ceară rece, ca să nu se ardă şi să fie totul sigur. Am avut doi sau trei copii care chiar au muşcat din Macarons şi au fost foarte supăraţi, au început să plângă, deşi le-am spus că nu sunt de mâncare, nu am avut cu cine mă înţelege, dar au fost simpatici.



Cezar Proca se găsea la Festival cu produse naturale pentru uz extern şi intern, dar şi cu decoraţiuni inspirate din natură, pe care ni le-a prezentat: La femei pe Mătăsari am venit în primul rând cu produse pentru îngrijirea tenului, organice, terapeutice, uleiuri obţinute prin presarea la rece a seminţelor şi a plantelor medicinale bio împreună. Se obţine picătură cu picătură, este un produs medicament pentru piele. Avem şi terarii cu plante, decoraţiuni din lemn cu terarii cu plante, decoraţiuni din lenm şi ceramică şi ceramică pictată manual. Digestivul şi Bitterul sunt plante macerate în Palincă de Satu Mare, ceaiurile din plante presate, dintr-un medalion de fac doi litri de ceai. Digestivul ne ajută la calmarea sistemului nervos datorită mentei şi roiniţei conţinute, ajută şi la digestie, după masa de seară, ne şi dezinfectează cavitatea bucală şi dormim şi bine. Iar Bitterul este reţeta doamnei doctor inginer Iuliana Barbu de la Farmacia Naturii, o reţetă testată de mai bine de 20 de ani.



De la ora 18.00 strada s-a animat ca în fiecare an de muzică live, iar spectatorii au trăit din plin bucuria, în ciuda ploii care a ales anul acesta să apară din când în când la Femei pe Mătăsari.


RadioRomaniaInternational · România la ea acasă – 06.06.2023

Foto: pixabay.com
România la ea acasă marți, 19 noiembrie 2024

Ziua comunicării nonviolente, la Iaşi

În această toamnă, la Iaşi, a fost marcată Ziua internaţională a nonviolenţei, care a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite, în...

Ziua comunicării nonviolente, la Iaşi
Expoziția Bauhaus 2024
România la ea acasă marți, 12 noiembrie 2024

Culoare şi creativitate tip Bauhaus la Bucureşti

Germania anilor 1919 dădea curentul Bauhaus, provenind din asocierea cuvintelor germane bau – a construi și Haus – casă. Extrem de...

Culoare şi creativitate tip Bauhaus la Bucureşti
Cadru din filmul „Anul Nou care n-a fost”
România la ea acasă marți, 29 octombrie 2024

Fenomenul „Anul Nou care n-a fost”

Astăzi discutăm despre un film. Şi am ales această temă, pentru că “Anul Nou care n-a fost”, primul lungmetraj al regizorului şi...

Fenomenul „Anul Nou care n-a fost”
„Dunărea bună de băut
România la ea acasă marți, 22 octombrie 2024

Apa de Dunăre, bună de băut

Mai târziu, după 126 de ani, o ecologistă olandeză, Li An Phoa, fondatoarea mișcării Drinkable Rivers și partenerul ei, Maarten van der...

Apa de Dunăre, bună de băut
România la ea acasă marți, 15 octombrie 2024

Poveşti de pe Baltă!

Cartografii, interviuri cu oamenii locului, descoperiri privind  cuvintele vechi și noi din vocabularul local, observându-se influențele...

Poveşti de pe Baltă!
România la ea acasă marți, 08 octombrie 2024

Meşteşuguri tradiţionale în Gorj

În anul 2008 a fost creată oficial lista Patrimoniului cultural  imaterial  al  umanității  UNESCO, în conformitate  cu  prevederile ...

Meşteşuguri tradiţionale în Gorj
România la ea acasă marți, 01 octombrie 2024

Festivalul sarmalelor şi răciturilor

Toamna este prilej de bucurie, de sărbătorire a recoltelor, aşa că multe evenimente sunt organizate pentru celebrarea belşugului și...

Festivalul sarmalelor şi răciturilor
România la ea acasă marți, 24 septembrie 2024

Bacademia. Bacalaureat pentru toți

Bacalaureatul 2024 a avut cea mai mare rată de promovare din ultimii 10 ani, de 76,4%. Cu toate acestea confruntarea cu “examenul maturităţii”...

Bacademia. Bacalaureat pentru toți

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company