Delta din oraş

Bucureştiul ar putea deveni renumit şi ca oraş în care s-a dezvoltat o arie naturală protejată. Iar asta pentru că natura are căi de a cuceri asfaltul şi de a da viaţă zonelor în paragină.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Ana-Maria Cononovici, 20.06.2015, 13:06

Cunoscut pentru clădiri monumentale, biserici, străzi încărcate de parfum de epocă din zonele vechi, clubbing, dar şi o viaţă culturală plină, Bucureştiul ar putea deveni renumit şi ca oraş în care s-a dezvoltat o arie naturală protejată. Iar asta pentru că natura are căi de a cuceri asfaltul şi de a da viaţă zonelor în paragină.

Şi mă gândesc aici la aria naturală protejată Parcul Văcăreşti, zonă creată prin infiltrarea apei în cuveta a ceea ce se voia a fi Lacul Văcăreşti, proiect de mult abandonat. Aşa a ajuns să se formeze un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaştini, stufăriş, ochiuri de apă, crânguri de sălcii în care trăiesc numeroase mamifere, amfibieni, reptile şi păsări.

Dan Bărbulescu, directorul Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, ne-a spus de unde a venit această idee: “E mai mult decât o idee, e o realitate, Parcul Natural Văcăreşti, pentru că vorbim de o zonă naturală aurentică. Şi acolo trăiesc nişte specii, mai ales de păsări, dar tot ecosistemul Văcăreşti obligă autorităţile române la instituirea regimului de arie naturală protejată. Sigur că a fost şi o ide şi se fac fac trei ani de când iniţiatorii acestui proiect au publicat în revista National Geografic un dosar conţinând fotografii şi date ştiinţifice despre “Delta dintre blocuri, cum o numim noi, pentru că este de fapt o zonă umedă, nu o deltă şi va fi un parc natural Văcăreşti, adică o arie protejată urbană, prima de acest fel din România.

Cum a evoluat acest ecosistem şi care sunt particularităţile lui azi, aflăm tot de la Dan Bărbulescu: “În 1989, când proiectul de construire a unui lac, lacul Văcăreşti, a fost abandonat, pe locul unde acum este acest ecosistem minunat, nu era nimic: un şantier fără pic de vegetaţie. În 25 de ani, natura a explodat şi acum în fiecare an, la Văcăreşti vin apoximativ o sută de specii de păsări, în mare parte de apă, specii din care în jur de 45 sunt protejate de legile româneşti şi de legile europene: raţe sălbatice, gâşte, raţa roşie, specii de stârci, egrete, lebede, păsări de noapte, păsări răpitoare, avem o familie de erete de stuf, care vine în fiecare an şi şi-a făcut cuib aici. Vorbim de păsări foarte sensibile, care dacă ar fi simţit gălăgie n-ar fi venit la Văcăreşti. Au hrană, se simt în siguranţă şi iată că şi-au făcut cuib în mijlocul oraşului, ele venind în mare parte, de la Comana, de la adevărata deltă a Neajlovului, la 35-40 km de Bucureşti. Pe lângă păsări, mai avem vidră, o specie de mamifer, protejată. Vidra e foarte sensibilă şi arată calitatea zonei. Dacă avem vidră, înseamnă că vorbim de un ecosistem curat. Vidra se hrăneşte cu mult peşte şi în bălţile din Văcăreşti, adânci de până la patru metri e peşte, cel puţin suficient pentru o familie de vidră. Mai avem vulpe, nevăstuică, specii de reptile. E un ecosistem interesant, autentic şi de valoare, recunoscut ca atare de Academia Română.

Într-adevăr, Academia Română recunoştea în 2013 valoarea “deltei din oraş. Iar anul acesta, la sfârşitul lunii trecute, proiectul Parcului Natural Văcăreşti a primit aprobarea autorităţilor locale. Ce înseamnă aceste recunoaşteri ne spune Dan Bărbulescu: “Iniţierea regimului de protecţie va determina existenţa pazei în zonă. Pe lângă oamenii care trec din curiozitate mai sunt şi oamenii care trec să arunce deşeuri, să dea foc, să braconeze etc. Lucrul acesta sigur că are impact, pentru că vorbim de atâtea specii sensibile, după înfiinţarea propriu-zisă a ariei, lucrurile acestea pot fi mai uşor de controlat. Anticipăm că, fără niciun fel de intervenţie la nivel de infrastructură de vizitare, un prim efect al instituirii zonei de protecţie va fi că natura se va dezvolta mai bine. Adică arborii nu vor mai fi tăiaţi pentru lemne de foc, în zonă nu se vor mai arunca gunoaie, nu vor mai fi incendii, şi lucrul ăsta se va vedea: se va schimba aspectul, vor fi mai mulţi arbori şi vor veni mai multe păsări. Pentru că păsările se vor simţi mai în siguranţă şi numărul acestora va creşte cu 50% cel puţin. Va fi o izbândă a naturii, într-un oraş care nu e foarte prieten cu natura. Ca orice arie protejată, va avea o administraţie şi un custode care va organiza protecţia şi conservarea speciilor şi habitatelor înainte. Pentru că vorbim de un parc natural care are şi o funcţie educativă şi de vizitare, va exista o structură de vizitare, prin care locuitorii oraşului vor putea să aibă acces la ce înseamnă Parcul natural Văcăreşti.

L-am întrebat pe Dan Bărbulescu ce se poate face în Parcul Natural Văcăreşti. “Sigur că vor fi observatoare ornitologice, locuri speciale pentru observarea faunei, peisajului, pentru fotografi, va deveni în puţin timp, un muzeu viu, un loc unde un pulblic foarte larg, de la elevi, studenţi, fotografi sau oameni obişnuiţi pot veni să vadă natura în adevărata ei splendoare, să aibă acces la ce înseamnă această forţă extraordinară, natura, care pe un teren viran şi părăsit, a reuşit să facă nu în foarte mult timp. Să nu ne imaginăm acum un loc cu alei, cu băncuţe, cu terase, nu e cazul; va fi un parc special, un parc unde va prima protejarea şi conservarea speciilor şi habitatelor.

O sugestie pentru acei ce doresc să surprindă mai mult spectacolul păsărilor, este să vină dimineaţa, când păsările se hrănesc şi sunt mai curajoase. De asemenea, vizitatorii ar trebui să nu fie îmbrăcaţi foarte ţipător şi să nu fie daţi cu parfum, ca în orice zonă sălbatică, naturală, ce se vrea explorată.