Dâmboviţa Smart River

În fiecare an, Comisia Europeană organizează în România un festival de dezvoltare urbană, Urban Fest,prin care se doreşte promovarea valorilor europene în domeniul urbanismului şi dezvoltării locale sustenabile.

Ana-Maria Cononovici, 08.11.2015, 09:24

În fiecare an, Comisia Europeană organizează în
România un festival de dezvoltare urbană, Urban Fest,prin care se doreşte promovarea
valorilor europene în domeniul urbanismului şi dezvoltării locale sustenabile.
Anul acesta festivalul Urban Fest desfăşurat la mijlocul lunii iunie, a avut ca
temă BlueGreen – Râuri în oraşe smart. Evenimentul îşi propunea să pună pe
agenda publică rolul râurilor în metropolele moderne, ca factor de regenerare
urbană, în contextul politicii europene de dezvoltare regională. În cazul
Bucureştiului, este vorba de reamenajarea cursului râului Dâmboviţa, afluent al
râului Argeş ce străbate capitala de la barajul Lacului Morii şi până la
Autostrada Soarelui.

O organizaţie
non-profit îşi propune valorificarea râului Dâmboviţa prin participarea
cetăţenilor de toate vârstele la conturarea unor noi proiecte urbane. Daniela
Calciu, membru în Asociaţia pentru
tranziţie urbană, ne-a spus care au fost primii paşi în stimularea participării
cetăţeneşti în punerea laolaltă a tuturor proiectelor de amenajare a râului,
pentru a-l valorifica aşa cum s-a întâmplat cu râurile din alte oraşe europene: Noi, Asociaţia pentru tranziţie
urbană, împreună cu asociaţia Poiana lui Iocan, avem în desfăşurare un proiect
care se cheamă Urboteca, cu care ieşim în diferite spaţii urbane, din Bucureşti
şi încercăm să creştem capacitatea locuitorilor de a participa la planificarea
şi la proiectarea urbană. Atunci la Urban Fest am făcut un chestionar, care se
chema Peştişorul de aur, care aduna dorinţe şi idei ale vizitatorilor, pentru
Dâmboviţa. Şi în urma acelor chestionare, din care s-au completat în jur de
400, a reieşit că, deşi nu o spunem prea des, cu toţii ne-am dori să avem un
râu ca afară. Aşa că am zis să aducem împreună aceste dorinţe, aceste gânduri
şi aceste energii. Cumva acesta este cel mai important rezultat al acestui
Festival de dezvoltare urbană, că ne-a adus pe toţi unii mai aproape de alţii,
ne-a făcut să ne cunoaştem şi chiar a atras şi alţi cetăţeni care erau în
trecere pe acolo şi care s-au alăturat acestei platforme.

De-a
lungul Dâmboviţei, un râu cu aspect neglijat deocamdată, în pofida faptului că
străbate Bucureştiul, există un potenţial enorm de resurse culturale,
ecologice şi antreprenoriale, în prezent nefolosite şi care ar putea fi
utilizate integrat, într-un proiect inteligent, cu sprijinul autorităţilor
şi prin contribuţia societăţii civile şi mediului de afaceri. Iar cetăţenii
sunt invitaţi să se alăture acţiunilor Asociaţiei pentru tranziţie urbană şi să contribuie cu idei, care ar urma să
ajungă pe masa autorităţilor locale, după următoarele alegeri. Iar o parte din
cetăţeni şi-au exprimat opiniile, astfel încât pe cursul râului se pot observa
acum câteva insule plutitoare. Revine cu detalii Daniela Calciu, membru în Asociaţia pentru tranziţie urbană: Pe 10 octombrie, am lansat o primă insulă, dintr-un arhipelag de
idei, am zis noi, cumva metaforic, dar şi fizic. Adică acuma pe Dâmboviţa, dacă
mergeţi, în drepul Bibliotecii naţionale, sunt câteva platforme plutitoare,
mici insule. Pe una dintre ele se află nişte desene şi nişte mesaje, pe care
le-am adunat de la cei prezenţi. S-au alăturat şi Angela Filote, şefa
Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Aura Răducu de la Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
care se ocupă şi de planul pentru mobilitate durabilă al oraşului
Bucureşti. Ivan Patzaichin este partener în acest proiect şi noi, echipa de
proiect. Intenţia noastră este ca până la primăvară să multiplicăm această
insulă de idei şi de dorinţe şi să adunăm cât mai multe insule şi cât mai mari,
astfel încât la 15 martie, când putem să ieşim iarăşi cu barca pe râu, să putem
să mergem până la ele şi să facem un picnic pe Dâmboviţa.

De-a lungul timpului râul Dâmboviţa a fost
modernizat, însă astăzi reamenajarea acestuia reprezintă o adevarată provocare,
deoarece transformarea râului într-un spaţiu atractiv şi plin cu verdeaţă
reprezintă de fapt o schimbare radicală, ce ar trebui să cuprindă o arie mai
largă: Lacul Morii, Parcul Eroilor, Parcul Izvor, Parcul Unirii şi Grădina
Botanică.

Educarea
generaţiei cât mai tinere, de la copii de şcoală generală, până la liceeni,
privind arhitectura, precum şi tranziţia urbană sunt dezideratele Asociaţiei
pentru tranziţie urbană, în colaborare cu Asociaţia de arhitectură, un proiect
de stimulare a gândirii urbanistice în şcoli. În rest, în fiecare săptămână
Asociaţia pentru tranziţie urbană organizează câte un proiect. Daniela Calciu: O să continuăm cu un atelier de machete, o să
aducem materiale şi studenţi de la arhitectură şi urbanism, de la Universitatea
Ion Mincu, împreună cu care copiii şi tinerii care vor să participe, să ne
învăţe să construim în miniatură diferite locuri sau clădiri de pe Dâmboviţa.
Cu acestea, peste încă o săptămână, îi invităm pe copii, pe tineri şi pe
părinţii lor, să ne imaginăm împreună cum ar putea să arate Dâmboviţa: să facem
o machetă mare cu râul şi cu spaţiile care ne sunt dragi sau pe care ne-ar
plăcea să le vedem mai bine.

Crescând de la o zi la alta,râul
Dâmboviţa ar putea început să arate cu totul diferit, devenind un simbol al
oraşului.