Călător prin tradiții… de Dragobete și Mărțișor

Aşa cum ne-a obişnuit,Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, din Bucureşti, invită și anul acesta copiii să fie Călători prin tradiţii.

Ana-Maria Cononovici, 03.03.2020, 14:18

Aşa cum ne-a obişnuit,Muzeul Naţional al Satului Dimitrie
Gusti, din Bucureşti, invită și anul acesta copiii să fie Călători prin
tradiţii. Astfel în fiecare weekend de la jumătatea lunii februarie până la
jumătatea lunii martie, uliţele satului îi aşteaptă pe copii cu ateliere în
care aceştia pot să descopere alături de
meșteri populari autentici cum erau confecționate simboluri ale primăverii.
păpuși, decorațiuni, jucării și, bineînțeles, mărțișoare.

Lia Cosma, doctor, cercetător
etnolog la Muzeul Satului din Bucureşti, ne-a spus mai multe: Am început cu Dragobetele, fiindcă îi şi spune Cap de Primăvară, pe
24 februarie, şi de fiecare dată ne gândim ce se întâmpla în comunităţile
tradiţionale, în satul de odinioară. Şi cum la Muzeul Satului vrem să refacem
puţin atmosfera de altă dată, aducem oameni care încă mai poartă ceea ce era
încărcătura tradiţională, cu datini şi obiceiuri legate de aceste momente. Dragobetele
a trecut, copiii au venit şi au descoperit obiceiuri ce se făceau mai ales în
sudul ţării şi au intrat şi în ateliere de creaţie, pentru că aşa cum am spus,
Cap de Primăvară fiind, meşteri populari şi artişti plastici s-au apropiat de
copii, arătându-le cum să realizeze din materiale tradiţionale, de pildă din
fir de lână, păsărelele ce vin să ciripească şi să ne anunţe că se apropie
primăvara, păpuşi, pentru cei mai mici, iar acum, în martie, vor face ateliere
şi cu Baba Dochia, care e cea rea şi urâtă, ce timp de nouă zile (n.r. în
perioada 1-9 martie tradiţia spune că femeile trebuie să îşi aleagă o babă şi
aşa cum e ziua, frumoasă sau urâtă, aşa sunt şi femeia şi baba ei) nu ne lasă
să credem că a venit primăvara.

De la Lia Cosma am aflat că la
început mărţişorul consta în două fire împletite, alb cu roşu sau şi mai la
începuturi, alb şi negru, reprezentând lumina şi întunericul, puterea şi
gingăşia, binele şi răul, şi că mai apoi firele împletite erau însoţite de un
bănuţ, ca simbol al soarelui, cel care aduce întotdeauna lumină şi căldură: În tradiţia populară, acest mărţişor era oferit de fete băieţilor, în
Moldova mai ales, iar în restul ţării de băieţi fetelor. Acest
obicei este plin de încărcături şi simbolice şi apotropaice. Şi asta pentru că
era purtat la gât sau la mână, iar după două săptămâni sau chiar o lună, în
unele zone, mărţişoarele erau puse în ramuri de copaci, în Transilvania chiar
şi pe coarnele animalelor şi la grinda grajdurilor, tocmai pentru că se
considera că au rol de a îndepărta tot ce a fost mai întunecat din iarnă şi a
aduce bunăstarea şi binele. Întâlnindu-se şi în alte ţări din Balcani, în
Bulgaria, în Albania, acest mărţişor a fost introdus în patrimoniul mondial
imaterial UNESCO, în 2017, prin urmare a fost recunoscut prin semnificaţie,
prin frumuseţe şi mai ales prin tradiţia ancestrală.

Lia Cosma, Doctor, cercetător etnolog la Muzeul Satului din Bucureşti, ne-a
spus ce au învăţat copiii la atelierele desfăşurate la început de primăvară: Acum copiii au învăţat şi cum se fac şnururile, cum se realizează
bănuţii, altă dată de aur sau argint, care să amintească de ce era odinioară.
Sunt atelierele cu floricele, cu ghiocei, cu mici cusături, cu podoabe
populare, care atrag foarte mulţi copii, chiar uneori Muzeul satului nu face
faţă la solicitările pe care le are din partea părinţilor grijulii să-şi
orienteze copiii către lucruri ce au aparţinut acestui neam dintotdeauna.

Dincolo de atelierele pentru copii sau pentru copii şi părinţi, Muzeul Satului
mai are şi alte surprize. Vine cu detalii Lia Cosma: Muzeul de la şosea are chiar şi în aceste
zile Târgul de mărţişor, unde şi-au dat întâlnire foarte mulţi creatori, unii
păstrând tradiţia propriu-zisă, alţii având alte surse de inspiraţie, dar
nepărăsind niciodată tematica mărţişorului. Nu lipseşte ghiocelul, acest simbol
al primăverii, fie în ceramică, în ţesătură, în împletitură, chiar şi în mici
obiecte din lemn. Este o bucurie pentru cei care îl realizează.

Iar Lia Cosma ne-a spus că în ciuda diversificării modelelor de mărţişoare
din ultimii ani, cel mai mare succes îl au tot cele tradiţionale, prin eleganţa,
fineţea şi simplitatea lor.

Şi pentru că la Muzeul Naţional al Satului
Dimitrie Gusti, din Bucureşti fiecare prag din timpul anului este marcat prin
manifestări specifice, Lia Cosma a anunţat că sunt în pregătire atelierele de
Paşte şi de Florii, în care copiii învaţă să încondeieze ouă şi să picteze
icoane.