Bucureştiul pe trotinetă

În luna septembrie, liderul mondial în micromobilitate, a anunţat că utilizatorii săi au depăşit 100 milioane de călătorii, o premieră mondială pentru o astfel de platformă

Ana-Maria Cononovici, 08.10.2019, 14:15

În luna septembrie, liderul mondial în micromobilitate, a anunţat că
utilizatorii săi au depăşit 100 milioane de călătorii, o premieră mondială
pentru o astfel de platformă. Rezultatul este cu atât mai impresionant cu cât
pragul a fost atins în mai puţin de şase luni de la înregistrarea cifrei de 50
milioane în aprilie 2019.
Mersul pe trotinetă închiriată cu aplicaţia de mobil, pentru că despre aceasta
este vorba, face parte din
viaţa urbană a Europei, din Paris la Berlin, iar acum este şi la Bucureşti.

Luca Mateescu, Manager Operațiuni al platformei de micromobilitate în
cauză, ne-a spus de unde a venit această idee: S-a lansat undeva în
2017, în San Francisco, de către fondatorii Toby Sun şi Brad Bao, care s-au
gândit la o metodă de a revoluţiona transportul urban şi au venit cu acest
concept de micromobilitate. Avem şi alte produse, însă produsul de bază este această
trotinetă electrică, pe care o vedeţi şi în România. A fost o iniţiativă de
succes în cele peste 120 de oraşe în care s-a lansat, deci clar industria este
în dezvoltare şi micromobilitatea este o soluţie viabilă pentru problema
traficului urban, iar, după cum ştim cu toţii, Bucureştiul are o problemă
masivă, la nivel de top european şi top internaţional privind dificultatea
traficului. Deci, cumva puteam
anticipa că va fi o iniţiativă bună.

Şi tot Luca Mateescu ne-a
explicat despre ce este vorba de fapt: Noi folosim un model dockless,
adică omul poate găsi o trotinetă oriunde în Bucureşti, sperăm noi, în maxim
500 de metri de locul în care se află şi nu trebuie decât să folosească
aplicaţia noastră, care se descarcă pe IOS sau Android, deschide aplicaţia, se
înregistrează şi deblochează trotineta şi o poate folosi pe baza aplicaţiei. Scanează
un cod pe care îl are trotineta şi apoi nu face decât să apese pe un buton şi
trotineta merge automat, undeva la 24 de kilometri la oră, cel mult. Utilizatorii
trebuie să aibă obligatoriu peste 18 ani. E un mijloc de transport foarte
simplu şi ajungi practic şi ecologic la destinaţia pe care ţi-o doreşti.

Poate vă întrebaţi după ce reguli de circulaţie mergeţi pe o astfel de
trotinetă: Luca Mateescu Noi avem un standard internaţional pe care
îl recomandăm. Este puţin mai mult decât o bicicletă. Noi recomandăm să meargă
pe partea dreaptă a carosabilului, este cel puţin obligatoriu să respecte
regulile de circulaţie, pentru noi recomandarea este doar să parcheze pe
totuar, dar fără să creeze un inconvenient pentru pietoni. Şi un alt aspect
important pe care îl recomandăm noi este purtarea de cască. Undeva la 80% din
accidente sunt mult mai uşoare dacă se poartă cască. Este un mijloc de transport
destul de sigur, pentru că este destul de lent, iar dacă utilizatorul este
precaut numărul de accidente este foarte mic, este la nivel statistic un mijloc
de transport foarte sigur, dar important este acest respect pentru conduita în
trafic, pe care noi o promovăm. În curând o să facem şi cursuri, avem tot felul
de iniţiative privind conduita în trafic, în care distribuim şi căşti, plus că
atunci când te înregistrezi în aplicaţia noastră ţi se explică exact care este
o conduită potrivită, prin nişte mesaje interactive care îţi explică ce
înseamnă folosirea corectă a unui astfel de mijloc de transport.

Statisticile arată că una din patru călătorii cu trotineta înlocuieşte o
deplasare cu maşina şi că utilizatorii au evitat peste 40 milioane de kilometri
de trafic rutier. Vine cu detalii Luca Mateescu: Este o soluţie pe
care bucureşteanul şi-o doreşte, s-au înregistrat deja sute de mii de
călătorii, o parte dintre acestea, respectiv 150 de mii sunt declarate ca fiind
realizate prin lăsarea maşinii acasă, deci deja 150 de mii de drumuri au
înlocuit maşina, ceea ce este extraordinar pentru Bucureşti.

Şi pentru că este vorba despre o companie internaţională, ea funcţionează
pe baza bunelor practici observate oriunde în lume, ceea ce este un clar
avantaj, după cum ne-a spus Luca Mateescu: Noi facem schimb de bune practici
între ţări. Odată ce o bună practică se consolidează undeva, după aceea o
aplicăm la nivel global. Cumva ne şi avantajează acest lucru şi avem şansa ca
în decurs de o lună ce merge pe o piaţă să aplicăm şi în piaţa noastră.
Desigur, în România este o companie românească. De ce? Pentru că ideea este să
ne adaptăm la piaţa românească, dar ne folosim de grupul de suport
internaţional, de la nivel de IT, la nivel de test, de alte particularităţi.
Cand ceva e bun, îl aplicăm şi în Bucureşti.

Încotro ne îndreptăm? Este un proces de învăţare, fiind o
industrie atât de nouă lumea este precaută în a înţelege. Există o curbă de
învăţare şi în ceea ce înseamnă şi ceilalţi participanţi la trafic, adică
şoferii, pentru ei trotinetiştii sunt o noutate. Bucureştiul, după cum ştiţi,
nu are o infrastructură completă pentru biciclişti, pe care am folosi-o în mod
normal şi noi, aşa că şi cei pe trotinetă şi şoferii sunt participanţi în
aceleaşi condiţii la trafic. De asta recomandăm atât şoferilor, cât şi
utilizatorilor noştri să fie extrem de precauţi. La fel, la nivel de parcări,
noi atragem atenţia cum se parchează, dar lumea uşor, uşor va învăţa cum să
trateze parcarea unei trotinete, mai ales pentru că noi vrem să fim atât de
flexibili încât să ne lăsăm utilizatorii să parcheze destul de liber. Vedem o
adopţie din ce în ce mai bună, o învăţare a ceea ce înseamnă conduita cu
trotinetele, o folosire mult mai uşoară a aplicaţiei, adică, dacă era o noutate
acum trei luni, astăzi chiar toată lumea ştie ce trebuie să facă dacă îşi
doreşte să ia o trotinetă. Este o industrie care evoluează.

Este o nouă cultură de micro-mobilitate şi o
nouă opţiune de deplasare prin oraş într-un mod plăcut, durabil şi sigur.