Biblioteci cu inimă
A scris cărţi, (publicate: La limită, Spitalul de suflete, Noi doi, Umba ta şi Viața ca o ceapă), care au şi fost traduse înfranceză, italiană şi engleză.
Ana-Maria Cononovici, 24.10.2023, 15:17
A scris cărţi, (publicate: La limită, Spitalul de suflete, Noi
doi, Umba ta şi Viața ca o ceapă), care au şi fost
traduse în franceză, italiană şi engleză. Are o
editură şi alături de prietenele ei, Oana Călin şi Dana Măilă, a creat un ONG
orientat pe dotarea bibliotecilor din ţară. Ne-a spus povestea acestui proiect
Diana Farca, fondatoare Eleprint – editură şi asociaţie caritabilă:
Nevoia a venit în adolescenţă, când am traversat o perioadă foarte
tulbure şi atunci efectiv n-am mai avut bani de cărţi. Iubind foarte mult
cititul, am împrumutat de la colegi şi de la biblioteca publică. Ulterior,
începând să scriu cărţi, publicând primul volum în 2015, am început să am
lansări în România şi în Republica Moldova şi să simt nevoia de carte.
Pentru
că se vorbeşte foarte mult despre faptul că românii nu citesc. Ideea e că
românii citesc. Există însă două realităţi, două Românii: cei care cumpără
cărţi şi nu găsesc timpul pentru a citi şi cei care poate nu îşi permit să
cumpere poate acele cărţi, dar – în mediul rural cu precădere – încă citesc.
Mie şi colegelor mele ne-a venit ideea în momentul în care am mers la
evenimente de a colecta cărţi de la cititorii mei. Nu am ştiut că această idee
va deveni ceva mult mai amplu, pentru că am strâns până acum 7 biblioteci
publice, cu peste vreo 22 de mii de volume colectate doar prin cititori şi
ne-am gândit să o extindem naţional şi să o facem într-un mod organizat. Adică
să înfiinţăm un ONG, lucru la care nu ne-am gândit iniţial, când am plecat în
acest demers.
Am aflat că Oana Călin este cea care ţine
platforma de carte, iar Dana Meilă i-a fost Dianei colegă de bancă în liceu şi
locuieşte momentan în Florenţa unde este o comunitate foarte mare de români, la
care îşi doresc să ajungă cu cărţi, de asemenea.
Diana Farca a adăugat: De ce voiam să subliniez că există
două Românii? Există ideea aceasta generalizată că româniii nu citesc şi există
realitatea de la sate, unde adolescenţii, de la bibliotecile pe care noi le-am
înscris pe platformă, platforma care se numeşte forbooks.com şi prin această
platformă dăm posibilitatea oricărui român să înscrie o bibliotecă, din orice
localitate din ţară.
În momentul în care se face acea înscriere gratuită pe
platformă, noi preluăm datele şi facem de acolo tot ceea ce ţine mai departe
logistic. Adică, luăm biblioteca, vedem câţi membri activi au, ce necesar de
carte au, ce nevoie reale au, dacă au nevoie şi de altceva, de la rafturi, la
reviste, la orice şi luăm date demografice de la ei.
În momentul în care noi am
colectat primele 28 de biblioteci, care s-au înscris pe platformă, am descoperit,
ca o surpriză plăcută, că peste jumătate dintre adolescenţii din sat erau
membrii activi. Ce înseamnă membru activ în viziunea bibliotecarilor: înseamnă
că ei împrumutau cel puţin o carte pe lună. Ceea ce înseamnă că la sate, unde
sunt mult mai puţine distrageri decât în marile oraşe, copiii încă mai citesc,
sau încă mai împrumută carte, cel puţin.
Fiindcă
se bazează pe strângerea de fonduri, ONG-ul acesta se bazează pe transparenţă,
după cum ne-a spus Diana Farca: Lucrul la care ţinem foarte mult este
transparenţa. Pe platformă avem o hartă cu toate bibliotecile înscrise şi pe
măsură ce noi colectăm cărţi sau bani, acea hartă se populează cu numărul de
volume înscrise, numărul de bani primiţi, convertiţi în câte cărţi. Am ţinut
foarte tare la transparenţă, pentru că este misiunea noastră ca ONG să folosim
toate sumele de bani şi tote cărţile pe care le primim strict pentru a le
redirecţiona bibliotecilor.
Studiind platforma am observat că există
şi un proiect aspirant la Guiness Book of Records, după ce un altul ce îşi
propunea cea mai mare lectură publică din lume a fost încetinit de pandemie,
recordul fiind între timp înregistrat în India.
Diana Farca vine cu detalii: Am înscris un al doilea
record pentru cea mai mare lansare de platformă caritabilă din lume. Şi acum
aşteptăm confirmarea de la Cartea Recordurilor, să avem undă verde pentru a
face lansarea propiu-zisă.
Ne dorim din tot sufletul să unim societatea civilă,
de la ONG-uri, societăţi comerciale, francize româneşti, francize străine,
persoane fizice, care au poate posibilităţi materiale limitate, dar iubesc
foarte mult cititul, în acest demers de a utila toate bibliotecile publice din
România şi din Republica Moldova, pentru că nevoia există, e reală, iar la
satele din România şi din Republica Moldova se citeşte!
În aşteptarea confirmării recordului
mondial, îi dorim Dianei mult succes, iar cititorilor, tot mai multe lecturi
plăcute!
