Bătălii istorice în miniatură

Dacă nu v-aţi îndepărtat sufleteşte de copilărie, dacă vă plac soldăţeii de plumb şi dacă sunteţi interesaţi şi de istorie, în mod sigur o să vă placă ideea că un muzeu din România a făcut primii paşi în organizarea unei expoziţii de bătălii de jucărie.

Ana-Maria Cononovici, 15.11.2015, 10:15

Dacă nu v-aţi îndepărtat sufleteşte
de copilărie, dacă vă plac soldăţeii de plumb şi dacă sunteţi interesaţi şi de
istorie, în mod sigur o să vă placă ideea că un muzeu din România a făcut primii paşi
în organizarea unei expoziţii de bătălii de jucărie. O dioramă cu aproape 2000 de soldaţi în miniatură, ce
reconstituie bătălia de la Chichiş din Covasna, din 1849, în care şi-a pierdut
viaţa revoluţionarul paşoptist Gabor Aron, poate fi
văzută în cadrul unei expoziţii la Muzeul Depresiunii Baraolt (Muzeul naţional
secuiesc). Ne spune povestea acestor figurine Demeter Laszlo, directorul
muzeului: Anul trecut am început să facem o expoziţie mai
amplă, istoria în miniatură, istoria Transilvaniei de la epoca străveche până
la al doilea Război Mondial. Anul trecut am făcut prima dioramă care reprezintă
bătălia de la Chichiş, din 2 iulie 1849. Expoziţia poate fi văzută şi acum şi
anual încercăm să facem noi şi noi diorame, ca să lărgim expoziţia.

Muzeul Depresiunii Baraolt, ale cărui baze au fost puse în urmă cu
aproximativ 35 de ani, cuprinde o bogată colecţie de istorie locală,
etnografie, arheologie şi ştiinţele naturii. Începuturile acestui muzeu sunt
legate de numele ceasornicarului şi istoricului local Gaspar Kaszoni, care a
donat oraşului obiectele pe care le-a adunat de-a lungul mai multor decenii.
Muzeul a fost deschis în 1979 şi închis după aproape cinci ani, iar obiectele
au fost transferate la Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe. În urma
unei iniţiative civice, a fost redeschis în noiembrie 2006, sub denumirea
Muzeul Depresiunii Baraolt, iar colecţia Kaszoni a fost readusă la Baraolt. Dar
cum nu veneau prea mulţi turişti, directorul muzeului, Demeter Laszlo, s-a
gândit să facă ceva ce nu mai există în ţară: De fapt este
vorba despre soldăţei de plumb. Ştim de la bunici că ei în copilărie s-au jucat
cu soldăţei de plumb, iar eu am căutat pe internet ca să aflu dacă se ocupă
cineva cu acest hobby şi l-am găsit pe domnul Homoki Gyula din
Ungaria, de lângă Budapesta, care face diferite modele, diferite diorame. De
fapt este creaţia lui, cu spijinul financiar al Consiliului local şi al Muzeului
naţional secuiesc. El a făcut prima dioramă şi dorim să continuăm munca cu el.
Diorama mare este alcătuită din soldăţei de plumb de 15 milimetri, dimensiune
foarte mică, dar diorama este foarte interesantă, realizată în detaliu. Este
vorba despre o bătălie dintre ruşi şi secui, o bătălie vestită din cauză că
aici şi-a pierdut viaţa Gabor
Aron, fondatorul artileriei secuieşti din 1848-1849. Se poate vedea o parte a
satului Chichiş, chiar şi biserica Unitariană, în faţa trupelor ruseşti şi în
partea cealaltă a dioramei se află armata maghiară. Cam 2200 de figurine,
soldăţei, tunuri, căruţe şi diferite alte modele alcătuiesc acest câmp de
bătălie. Interesant este că aceste figurine din plumb se pot cumpăra în
occident în magazine. De fapt ce este munca domnului Homoki şi a echipei sale,
este pictarea acestor soldaţi: şi ruşi şi secui şi maghiari şi români. El îi
pictează şi amenajează câmpul de luptă, pe diorame, aşa cum a fost de fapt
bătălia, la vremea respectivă.

Vedem o imagine plastică a satului
Chichiş de acum aproape 170 de ani ilustrând straiele şi elemente din viaţa
localnicilor. L-am întrebat pe Demeter Laszlo dacă vizitatorii s-au arătat
interesaţi să cumpere astfel de bătălii în miniatură sau măcar pe vreunii
dintre eroi: Avem şi o mică colecţie care se poate vinde şi
ne dorim să facem şi un magazin de muzeu, unde să poată fi cumpărate şi aceste
figuri. Interesant este că nu numai copiii sunt interesaţi, ci şi adulţii,
bărbaţii mai ales. Este vorba de bătălii, despre război şi bărbaţilor le place.
Vin nu numai din ţară, ci şi din străinătate şi tocmai acesta era şi scopul
acestei expoziţii: să facem o expoziţie care nu mai există în ţară. Este unică
în România această expoziţie şi dorim să contribuim şi noi ca muzeu la
dezvoltarea turismului în bazinul Baraoltului.

Demeter
Laszlo a menţionat că în patrimoniul muzeului există şi alte obiecte
interesante, printre care şi scheletul unui mastodont care a trăit în urmă cu
mai bine de două milioane de ani şi care a fost descoperit la mina Racoş din
zona Baraolt, în anul 2008, în timpul unor lucrări de excavaţii: Încă
un exponat foarte vestit şi mai vechi decât expoziţia în miniatură este un
schelet de mastodont: Anancus arvernensis, care a
fost găsit aici la Baraolt, la mina de lignit, unic în lume din cauză că din
această specie cel care se află la noi în muzeu este cel mai complet din lume,
avem mai mult de 80% din oase.

Am mai aflat de la interlocutorul nostru că scheletul are aproape şapte
metri lungime şi 3 metri şi jumătate înălţime. Deocamdată, nu este expus
integral din lipsă de spaţiu, dar atrage un număr mare de curioşi. În plus,
interlocutorul nostru speră ca muzeul să poată să se extindă cu încă o clădire,
mai spaţioasă, astfel încât colecţia să poată fi lărgită, iar mastodontul să
poată fi montat pe verticală.