Apa de Dunăre, bună de băut

În anul 1897, Regina Wilhelmina a Olandei finanţa ridicarea, la Sulina a unui turn de apă şi asta după ce, acostând cu corabia pe malul Dunării, în oraşul port de la Marea Neagră, a văzut că, atunci când a cerut apă de băut, i s-a oferit apă din Dunăre.

Ana-Maria Cononovici, 22.10.2024, 15:43

Mai târziu, după 126 de ani, o ecologistă olandeză, Li An Phoa, fondatoarea mișcării Drinkable Rivers și partenerul ei, Maarten van der Schaaf, au ajuns în Delta Dunării după ce au parcurs trei secțiuni diferite de-a lungul fluviului, analizând calitatea apei, ca apă de băut.

„Dunărea bună de băut” este parte din proiectul european “Restaurarea bazinului hidrologic al Dunării pentru ecosisteme şi oameni, de la munte, până la mare. Dunărea pentru toţi!” (original: „Restoration of the Danube River Basin for ecosystems and people from mountains to coast – Danube4all”).

Cu misiunea ca râurile lumii să devină atât de sănătoase din punct de vedere ecologic (și, prin urmare, suficient de curate) încât apa lor să poată fi băută, Li An Phoa a pornit în perioada 18 septembrie – 11 octombrie a.c. într-o călătorie pe jos prin Delta Dunării, s-a întâlnit cu fermieri, elevi, pescari, oameni de afaceri, politicieni și factori de decizie și a discutat cu aceștia despre viziunea Dunării cu apă bună de băut.

Li An Phoa: „A fost important pentru proiectul Danube4ALL să alegem unul dintre site-urile demo și când am văzut că unul dintre site-urile demonstrative este în România, alegerea mea a fost să merg și să merg pe tronsoanele Dunării în România.

Dacă ar fi fost să merg pe tot râul de la izvor până la mare, ceea ce desigur este întotdeauna ceea ce îmi place cel mai mult, mi-ar fi luat peste un an. Așa că am decis să nu facem asta. Am mai fost de trei ori în România în Transilvania și mi-a plăcut atât de mult încât așteptam cu nerăbdare să mă concentrez pe România. Deci asta a fost prima motivaţie.

Totodată am făcut această alegere pentru că o treime din Dunăre este în România, deci relevanța pentru o Dunăre sănătoasă pentru România este și ea foarte mare.”

Interlocutoarea noastră ne-a mărturisit că venind din Olanda, ţară care are deltă, a putut aprecia cu atât mai mult Delta Dunării, asociindu-se în proiect cu WWF şi GeoEcoMar (Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină) și făcând împreună alegerea locurilor relevante de explorat.

Li An Phoa, fondatoarea mișcării Drinkable Rivers: “Am ales trei locuri din Delta Dunării, practic am mers de-a lungul lagunei și apoi spre zonele umede restaurate de lângă Mahmudia, zonele umede Carasuhat.

Și apoi a doua săptămână am avut un peisaj foarte diferit. Ne-am plimbat putin de-a lungul Dunării, dar mai mult am mers prin zonele inundabile până la confluenţa cu râul Jiu. Și apoi am mers două zile în amonte de-a lungul râului Jiu. Așa că am văzut zona de câmpie și râul Jiu și zona de confluență.

Și apoi a treia săptămână a fost lângă Drobeta Turnu-Severin și Barajul Porţile de Fier. Și am  mers în aval de baraj spre oraș. Deci a fost al doilea pas după alegerea României, să identificăm secțiunile. Și apoi mi-am exprimat dorinţele la faţa locului, ceea ce fac mereu atunci când sunt lângă o apă: să stau cu localnicii, să fiu acolo ca oaspete, nu ca turist.

Încep ziua cu o măsurare a “științei cetățenești” cu copiii,  așa că ne-am adresat școlilor și altor cluburi sau asociații și aveam o invitație deschisă pentru ca oamenii să se alăture plimbării și poate să ne arate, să facă o excursie, să facă o vizită undeva și asta am făcut apoi.”

Într-adevăr, cei doi cercetători au făcut teste de calitate a apei din Dunăre, au vorbit cu localnicii despre relația lor cu apa și au adunat și deșeuri împreună cu școlarii mobilizați prin programul Patrula Zero Plastic prin care WWF-România și-a propus să elimine plasticul din natură până în 2030.

Componenta educațională a programului Patrula Zero Plastic s-a suprapus cu activitatea de ştiință cetățenească prin care Phoa și Van der Schaaf, împreună cu școlarii din localitățile prin care trec, efectuează măsurători zilnice ale Dunării în scopuri științifice. Această experiență educativă implică tinerii în studierea fluviului lângă care trăiesc.

Studiul face parte din programul internațional de știință cetățenească Drinkable Rivers, care permite oamenilor să afle mai multe despre sănătatea râurilor lor. Partenerii locali din România vor continua să utilizeze acest instrument şi acum, după încheierea călătoriei și vor urmări evoluția stării de sănătate a Dunării.

Li An Phoa a adăugat descris bucuria experienţei locuitului cu localnicii, în România: “Este o experiență cu totul specială pentru că vii ca o persoană necunoscută, corect, ca oaspete, și pleci îmbrățișându-te, ca și cum ai fi într-o familie. Și asta am învățat din aceste plimbări pe râu: râul este ca linia noastră de sânge. Ne leagă literalmente de apă, cu apa. Și apoi, ca să îmi continui ideea, asta a fost una dintre descoperirile mele.

Mă simt profund recunoscătoare pentru această generozitate și ospitalitate şi, în al doilea rând, că există încă o astfel de bogăție de specii pe care multe dintre celelalte țări europene au pierdut-o, cum ar fi numărul de specii de păsări, specii de pești, libelule și fluturi. E la alt nivel.

Există mai multe habitate care sunt încă destul de sănătoase, ca în Delta Dunării, care este o zonă atât de importantă. În același timp, vezi că, la fel ca în alte zone din Europa, și peisajul și-a pierdut mult din vitalitate. Și apoi principalele motive au fost urbanizarea, industrializarea, agricultura.”

Prin munca ei, Li An Phoa, fondatoarea mișcării Drinkable Rivers, dorește ca râurile lumii să devină atât de sănătoase din punct de vedere ecologic (și, prin urmare, suficient de curate) încât apa lor să poată fi băută.