Turism viticol în România
Viticultura românească se bazează pe soiuri recunoscute la nivel internațional și este recunoscută nu numai cantitativ, ci și calitativ, fiind premiată la numeroase concursuri de prestigiu.
Daniel Onea, 30.09.2021, 10:28
Viticultura
românească se bazează pe soiuri recunoscute la nivel internațional și este
recunoscută nu numai cantitativ, ci și calitativ, fiind premiată la numeroase
concursuri de prestigiu. Iată un motiv în plus să vă alegeți ca destinație de
vacanță zonele colinare ale României, acoperite cu întinse suprafețe de viță de
vie. Aici întâlnim multe pensiuni, dar și crame în care veți putea degusta
mâncăruri tradiționale și vinuri bune. Turiștii sunt inițiați în arta și
tehnica degustării vinului, iar, în turul cramelor, pot asculta povestea
vinurilor. La sfârșitul vizitei, oaspeții cramelor se pot opri pe la magazinul
de prezentare, care stă la dispoziția lor cu suveniruri în stare lichidă.
Ne oprim în județul
Buzău, în curbura Carpaților, într-una dintre cele mai importante regiuni
viticole din România și în una dintre cele mai bune podgorii pentru obținerea
de vinuri roșii.
Mihai Baniță este unul dintre cei doi enologi ai Cramei
Lacerta: Podgoria Dealu Mare este categoric podgoria cea mai valoroasă pentru
obținerea vinului roșu în România. Pe lângă aspectul favorabil creat de
combinația dintre calitatea solului și numărul orelor de soare, precipitații și
tot ce înseamnă dezvoltarea bună a strugurilor, intervine și apropierea de
București. Asta face ca numărul amatorilor de turism viticol să fie destul de
ridicat. Aceștia au de parcurs doar puțin peste o oră din București până unde
începe podgoria Dealu Mare.
Pentru vizitarea
cramei, este de preferat, dar nu obligatoriu, ca persoanele să se programeze,
spune Mihai Baniță:
Turiștii ajung în incinta proprietății, iar
vizita începe cu un pahar de întâmpinare și cu un tur de cramă. Asta înseamnă
vizitarea tuturor zonelor de producție și parcurgerea lor. În aproximativ
30 de minute, se încheie turul de cramă.
Din acest tur, se încearcă o deslușire a fluxului tehnologic, astfel încât
oamenii să înțeleagă mai ușor cum ajunge vinul în pahar. Turul se termină,
apoi, cu zona destinată special activității de degustare, unde se evaluează
trei sau șase vinuri. Suntem flexibili și există posibilitatea să ajungem și la
șapte vinuri. Depinde foarte mult de grupul care ne vizitează. În concluzie,
într-o oră și jumătate se vizitează crama și se face această degustare de
vinuri diferite. Încercăm să alegem mereu o tematică. În funcție de grup, din
două, trei întrebări ne dăm seama dacă interesul e mai mare pentru vinuri albe
sau roșii. Iar vinurile trebuie să fie cât mai diferite, astfel încât să se
înțeleagă că orice vin are șansa lui. Vinul se bea la ore diferite, în companii
diferite, cu mâncare diferită.
Aproximativ opt mii de turiști calcă pragul acestei
crame, practicând turismul enologic.
Mihai Baniță, enolog: Din acest total, circa
30% sunt cetățeni străini. O bună parte dintre aceștia lucrează în România, în
București, în principal. Totuși, există destule persoane care ajung în vizită
în România și ajung să facă și degustări. Ce mai important este ca persoanele
să plece impresionate de calitatea vinului. Dar e clar că și poziționarea
cramei între dealuri, cu un peisaj care aduce aminte de Toscana, ne ajută în
demersul nostru pentru turismul viticol. În principiu, vinul trebuie să fie
starul unei crame, iar, după o degustare, oamenii să se întoarcă, în primul
rând, pentru calitatea vinului.
Iar, din punct de
vedere calitativ, vinurile românești stau foarte bine. Au un raport
calitate-preț foarte bun.
Enologul Mihai Baniță: În final, acesta este
factorul decisiv. Sunt foarte multe plantații încă în creștere. S-a replantat
foarte mult în ultimii 10-15 ani. Potențialul este fantastic, totul este în
derulare și într-o creștere continuă de peste un deceniu. S-au construit foarte
multe crame. S-a modernizat și s-a tehnologizat pe deplin domeniul. Potențialul
existând, trebuie să avem puțin mai multă răbdare și să conectăm mai bine zona
de vânzare și de promovare cu calitatea vinului, a produsului. În medie, vinul
românesc este la un nivel ridicat. Turismul e un factor care poate duce la o
dezvoltare mai rapidă a domeniului și a consolidării imaginii vinului românesc.
Invit cu mare drag orice ascultător din România sau din străinătate să viziteze
cât mai multe crame, să participe la degustări, la prezentări de vinuri și
asocieri cu mâncăruri. Invitația e făcută cu multă căldură și repetată, dacă e
nevoie.
Iar,
când turismul viticol este îmbinat cu cicloturismul, experiența devine și mai
interesantă. Adrian Voican, președintele Asociației de Dezvoltare și Promovare
Turistică Prahova, despre un program inedit:
Ne place natura, vrem
să ne întoarcem în mijlocul pădurii după fiecare săptămână de muncă, astfel că,
în fiecare weekend, avem evenimente de acest fel. Totodată, mergem să și
degustăm vinuri și să vedem cum arată toamna în vie, întrucât aceasta e
atracția zonei turistice Prahova. Avem patru regiuni viticole mari: Valea
Călugărească, Ceptura, Urlați, Tohani, cu zeci de crame, cu vinuri din ce în ce
mai elaborate. Natura și mișcarea completează toată această poveste. Dacă
suntem cu prietenii și cu familia, avem distracție, grătare, petrecere, foc de
tabără. Cam așa arată o scurtă ieșire toamna. În aceste zile, avem un traseu
ușor. Îi spunem Traseul Păulești și are circa 20 de km. Merg și copiii și sunt incluse ghidul, mașina de asistență, apă, gustări, opțional putem oferi
și masa, într-un cadru foarte frumos, în crame. Putem închiria biciclete
clasice sau electrice. Un traseu mediu are 26 de kilometri.
În ultimii ani, pe lângă
promovarea soiurilor românești de vin, s-a reușit și o asociere cu produsele
locale, în special cu brânzeturile. Astfel, dacă veți păși într-o cramă, pe
lângă vinurile de acolo, veți descoperi și o parte din savoarea bucatelor
tradiționale românești.