Turism rural în România
Turismul rural a cunoscut o dezvoltare fără precedent în România ultimului deceniu. În fiecare zonă din ţară au apărut pensiuni cu arhitectură tradiţională, iar obiceiurile şi meşteşugurile sunt promovate prin tot mai multe festivaluri şi evenimente.
Daniel Onea, 13.10.2016, 10:43
Turismul rural a cunoscut o dezvoltare fără precedent în
România ultimului deceniu. În fiecare zonă din ţară au apărut pensiuni cu
arhitectură tradiţională, iar obiceiurile şi meşteşugurile sunt promovate prin
tot mai multe festivaluri şi evenimente. România are un peisaj deosebit,
tradiţii culturale, un folclor şi o gastronomie deosebite, spune Gabriel Zamfir, preşedinte al Asociaţiei Naţionale de
Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC), fondată acum 22 de ani, în anul
1994. Ne aflăm într-o competiţie uriaşă la nivel european şi
mondial. Specificul României ar fi în primul rând că am rămas aceeaşi oameni
primitori şi comunicativi până la sfârşit. Acesta este principalul motiv pentru
care mulţi turişti străini care vin în România renunţă la reticenţe, îndoilei
şi îşi doresc să revină după ce pleacă. Sunt mulţumiţi şi povestesc ce bine
s-au simţit în România. Cred că energia pozitivă pe care oamenii o găsesc la
noi este principalul nostru atu într-o lume a competitivităţii maxime. Însă nu
e singurul. Dmeniul a început să se profesionalizeze. Gazdele sunt din ce în ce
mai atente la detalii, la siguranţa, confortul, la activităţile conexe
turismului în zona rurală şi a turismului ecologic în general. Reprezentantul
nostru de la Roma spunea că, în general, cei de vârsta a treia preferă acest
gen de turism. Însă realitatea îl contrazice. Foarte mulţi tineri, foarte mulţi
oameni cu familie aleg să-şi petreacă vacanţe, weekenduri şi, uneori, să
organizeze conferinţe, seminarii în mediul rural.
Fie că alegeţi
provincii istorice vechi şi binecunoscute, cum ar fi Bucovina sau Maramureş,
fie că vă îndreptaţi spre satele cu biserici fortificate ale Transilvaniei,
vacanţa o puteţi planifica în oricare parte a anului spune Gabriel Zamfir: Acesta este un turism pentru tot anul. Cu toate acestea, există şi o
oarecare sezonalitate, în funcţie de diversele zone ale ţării. Până acum
turismul rural s-a practicat mai mult individual. Pachetele clasice, vândute
prin agenţiile de turism erau sporadice şi puţine. Intenţionăm să venim şi cu
această componentă şi lucrăm la ea, respectiv, circuite turistice de turism
rural, organizate astfel încât şi turişti de pe pieţele externe – asiatică, americană,
pentru care trebuie organizat un astfel de tur cu mult mai multă atenţie să
vină la noi. Dezvoltăm în prezent pachete turistice la cheie. Prieteni ai
naturii, ai meselor bogate, gustoase, deosebite, toţi cei care apreciaţi o
conversaţie la un păhărel de ţuică sau de vin, vă aşteptăm să descoperiţi
România!
Ne
îndreptăm atenţia în continuare către o zonă a României în care veţi găsi de
toate. Turismul rural se poate combina perfect cu cel balneo sau de aventură.
Apele tămăduitoare ale staţiunii Sărata Monteoru, apele numai bune pentru
rafting ale judeţului Buzău, cramele care produc vinuri faimoase şi pensiunile
pot fi ingredinetele unei vacanţe reuşite. Cristina Partal, preşedinte ANTREC
Buzău, adaugă la toate acestea obiective desosebit de importante. Noi îi aşteptăm să viziteze obiective turistice care au valoare mondială,
care pot face parte din patrimoniul UNESCO şi vor face parte în scurt timp.
Referitor la acest lucru, aş vrea să îi invit să viziteze un teritoriu destul
de mare. Sunt cam 18 comune, reunite sub conceptul de Geoparcul Ţinutul
Buzăului. Cei familiarizaţi cu acest concept la nivel european, fiindcă sunt
este 60 de geoparcuri în toată lumea, vor fi foarte încântaţi să regăsească
unul şi la Buzău. Obiectivele sunt de valoare mondială: vulcanii noroioşi de la
Scorţoasa şi Berca, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, aşezările rupestre din
zona Aluniş, Bozioru, Valea Slănicului, cu tot ce înseamnă potenţial turistic
de descoperire. Cei mici vor afla că, în cei peste 30 de km de pe Valea Slănicului,
pot descoperi 30 de milioane de ani de istorie a Pământului. Platoul Meledic,
Focurile Vii de la Lopătari, de la Terca, muntele de sare, Grunjul de
Mânzăşeşti, care este un tuf vulcanic, adică cenuşa
unui vulcan preistoric. Aşadar, la Buzău turiştii au ocazia nu doar să citească
sau să-şi imagineze lucruri despre istoria Pământului, ci chiar să şi atingă.
La Năeni, în zona Dealu Mare sau Dealul Istriţa, se pot găsi scoici
preistorice. Avem programe educative pentru copii de a găsi şi de a pune mâna pe
o scoică de dinainte de dinozauri. Mai mult decât atât, vulcanii sunt
într-adevăr un spectacol, iar legendele din spatele vulcanilor pun la încercare
imaginaţia lor, fiindcă vorbim despre tot felul de balauri care vin din
străfundul pământului şi care sunt învinşi de către vitejii de pe plaiurile
buzoiene.
Foarte mulţi
turişti străini îşi programează concediul în special pentru a ajunge la
obiectivele din judeţul Buzău. Şi toţi se bucură de produsele tradiţionale,
recomandate în continuare de către Cristina Partal, preşedinte ANTREC. Recomand ca vizitatorii să încerce produsele tradiţionale buzoiene,
respectiv cârnaţii de Pleşcoi, făcuţi din carne de oaie, babicul de Buzău, un
produs crud-uscat din carne de porc, ceapa de Buzău şi, bineînţeles, vinurile
de pe Dealu Mare, vinuri albe sau roşii, recunoscute la nivel internaţional,
ele sunt extraordinar de bune. Există deja un program turistic lansat, se numeşte Drumul Cramelor, iar cei care doresc
să facă degustări, dacă se cazează la Buzău, pot merge pe drumul cramelor,
respectiv pe la poalele Dealului Istriţa, să viziteze mici producători locali,
fie crame mai mari, deja recunoscute. Însă vizita la producătorii locali nu ar
trebui să lipsească. Ei aduc o notă foarte personală degustărilor pe care le organizează.
În ultima decadă
turismul rural s-a dezvoltat foarte mult în zonă, continuă Cristina Partal,
preşedinte ANTREC Buzău: S-au
făcut şi foarte multe investiţii la nivel privat în judeţul Buzău fie prin
accesarea de fonduri europene, fie prin efort propriu. Dorinţa de a ieşi din
anonimat şi patriotismul local au determinat foarte mulţi buzoieni să creadă în
potenţialul judeţului lor şi să-şi dorească să promoveze locul către turiştii
români mai întâi şi apoi către turiştii din străinătate. Sunt foarte mulţi
oameni care vin la Buzău de ani de zile pentru a beneficia de apa sărată din
staţiunea Sărata Monteoru. Staţiunea a fost lansată în anul 1895 de către
Grigore Constantin Monteoru, un industriaş de origine greacă. Era atunci
comparată cu Karlovy Vary, cu Baden Baden. În limbajul
popular se mai numea şi staţiunea Baston, fiindcă veneai în baston şi plecai pe
propriile picioare. Anul acesta a fost un sezon extraordinar de bun pentru
staţiunea Sărata Monteoru. S-au deschis şi mult mai multe piscine cu apă sărată
în staţiune.
Buzoienii, spune
Cristina Partal, vă aşteaptă cu drag în Ţinutul Buzăului, unde veţi descoperi
nu numai oameni calzi, primitori, dar şi iuţi, pentru că, la Buzău, preparatele
gastronomice veţi descoperi că sunt la fel de picante precum este şi viaţa. Multe obiective turistice vă aşteaptă să le vizitaţi, pentru a pleca
mai departe, pe drumul dumneavoastră, mai îmbogăţiţi sufleteşte şi mai
liniştiţi, căci viaţa merită trăită frumos. Vă aşteptăm cu mult drag să ne cunoaşteţi
la Buzău şi să vă cunoaştem.
Aşadar, România
rurală, indiferent de zona aleasă, poate fi destinaţia unei vacanţe reuşite.
Contactaţi-vă chiar acum operatorul de turism pentru un pachet personalizat!