Turism cultural în România
În această săptămână vă invităm la o călătorie de suflet: obiective culturale mai puţin cunoscute din România îşi aşteaptă vizitatorii.
Ana-Maria Cononovici, 05.09.2013, 10:05
În această săptămână vă invităm la o călătorie de suflet: obiective culturale mai puţin cunoscute din România îşi aşteaptă vizitatorii. Ne vom opri la Muzeul Ceasului, din Ploieşti, Muzeul naţional al poliţiei române, de la Târgovişte şi Muzeului Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”, din Bucureşti.
La Ploieşti, pe strada ce poartă numele ctitorului muzeografiei în judeţul Prahova, prof. Nicolae Simache, se găseşte din 1963, muzeul ce purta numele Ceasul de-a lungul timpului”.
Elisabeta Savu, şef de secţie al Muzeului ceasului Nicolae Simache”, ne-a spus de ce să-l vizităm. Muzeul ceasului este unicat în reţeaua muzeală din România, prin specificul colecţiei. Este singurul muzeu de ceasuri din sud-estul Europei, primul muzeu de ceasuri apropiat se află în Austria, la Viena. Avem un patrimoniu bogat şi divers. În muzeu se află piese deosebit de vechi, de peste 400 ani, piese extrem de diverse, ceasuri de buzunar, ceasuri de masă, ceasuri de perete. Mai există o particularitate care nu este întâlnită în alte muzee de ceasuri din lume şi anume aceea că în muzeu sunt expuse peste 30 piese care au pe lângă valoarea lor tehnică şi artistică, o valoare în plus, cea memorială. Ele au aparţinut unor mari personalităţi româneşti şi străine. Peste două luni, vizitatorii noştri ne vor găsi într-un alt spaţiu, vreme de trei ani, în cadrul Muzeului de istorie şi arheologie Prahova.”
La Târgovişte, fosta Cetate de scaun a Ţării Româneşti din secolul al XIV-lea, se găseşte dincolo de Complexul Curtea Domenască, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului şi al Cărţii Româneşti Vechi, Muzeul Scriitorilor Târgovişteni, Muzeul de Artă , un alt muzeu unicat în România: Muzeul Naţional al Poliţiei Române.
Ovidiu Cârstâna, director Complexul muzeal Curtea Domnească, îl recomandă: Aproape de Curtea domnească, Constantin Brâncoveanu mai construieşte o clădire, pentru fiul cel mic: Casa coconilor, cum era cunoscută, clădire care adăposteşte Muzeul naţional al poliţiei române. Chiar dacă acest muzeu nu aparţine de complexul muzeal Curtea Domnească, întâlnim istoria poliţiei de la 1821, până în prezent, cu poveşti despre cazuri celebre şi o sală cu uniforme de poliţist din aproape toată lumea, întrucât muzeul de aici este afiliat Asociaţiei internaţionale a Poliţiştilor.”
Ne oprim apoi, la Bucureşti, unde în Parcul Carol, a fost înfiinţat în anul 1909, Muzeului Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”, ce poartă numele fondatorului său. Am invitat-o pe Laura Maria Albani, directoarea muzeului, să aruncăm o privire la minunăţiile găzduite de colecţia permanentă : “Avem un patrimoniu unic în România, încât e greu să spun tot ce găsim aici. O să vă dau un exemplu. Avem prima maşină cu reacţie cunoscută în lume, este vorba de o sferă cu două ajustaje dispuse la 180 de grade, iar aerul sub presiune iese prin cele două ajustaje şi pune în mişcare sfera aflată pe ax. Avem un spectaculos automobil-trăsură Olds Patent din 1889, care a circulat prin Bucureşti, cu viteza colosală, pe atunci, de 15 km pe oră, claxonând strident orice obstacol care îi ieşea în cale. Avem prima centrală electrică utilizată în România, la numai 6 luni de la iluminarea oraşului New York în 1882 de către Edison. Numai la Muzeul Tehnic o poţi vedea. În 1964, când Walker Chiffler, preşedintele companiei Edison din SUA a vizitat Muzeul tehnic, a întrebat ce poate dărui muzeului pentru a prelua dinamul Edison, care a iluminat Teatrul naţional din Bucureşti. Răspunsul a fost “tranzacţia este imposibilă având în vedere unicitatea obiectului în sine”. Mai avem motorul sonic, al lui Gogu Constantinescu, primul automobil aerodinamic din lume, construit şi brevetat de Aurel Perţu, în 1923, în Germania. Forma sa ca a unei jumătăţi de picături de apă în cădere, constituie şi azi designul aproape ideal a oricărui vehicul în mişcare. Celebrele pile K cu electrozi de aur şi platină, care pun în discuţie principiul al doilea al termodinamicii, pentru că ele funcţionează şi astăzi. Şi multe altele, încât nici nu ştiu pe care să vi le spun mai întâi.”
Mai amintim şi Macheta avionului Vuia, avion care la 18 martie 1906 s-a ridicat în aer la Montesson – Franţa pentru prima dată în lume doar cu mijloace proprii de bord, precum şi Primul aparat de zbor individual realizat şi brevetat de Justin Capră în 1958.
Şi cum în curând vremea nu va mai fi la fel de prietenoasă, cred că v-am convins că obiectivele culturale din România îşi aşteaptă vizitatorii.
