Trasee turistice în Munţii Măcin
O zonă tentantă pentru drumeție, la început de toamnă este nordul Dobrogei, mai precis Munții Măcin.
Ștefan Baciu, 17.09.2020, 15:15
O zonă tentantă pentru drumeție, la început de toamnă este nordul Dobrogei, mai precis Munții Măcin. Chiar dacă au o altitudine comparabilă cu a dealurilor, Munții Măcin oferă peisaje deosebite și forme geologice uluitoare pe care le puteți descoperi urmând trasee ușoare. O deplasare în acest areal poate fi combinată cu o excursie sau cu o vacanţă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, una dintre marile atracţii turistice ale României. Directorul Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, Dan Staicu, a prezentat un traseu care urmează Culmea Pricopanului:
„Vizita ar trebui să înceapă la Centrul de Informare și Promovare Turistică, unde turiștii vor găsi informații și materiale de prezentare, realizate cu ajutorul Primăriei Măcin. Apoi, în vecinătatea orașului, Culmea Pricopanului este un traseu marcat cu bandă albastră, care începe undeva în apropierea Măcinului, din Drumul Național 2D, în dreptul unei troițe de lemn. Durata efectivă de marș a traseului este de 4 ore de drumeție lejeră, la care se adaugă pauze pentru fotografie și odihnă.
Formațiunile geologice spectaculoase, care s-au format acum 255 de milioane de ani vor încânta imaginația turistului cu forme, parcă din altă lume, iar creasta masivului Pricopanul va oferi panorame vaste asupra depresiunii Măcin, Dunării, depresiunii Luncavița și orașelor Galați, Brăila și Reni. Dintre formațiunile bizare pe care le întâlnim pe acest traseu amintim „Sfinxul dobrogean”, monoliții erodați tip Babele și în această arie întâlnim și plante foarte rare, de importanță internațională precum „Clopoțelul dobrogean”, „Garofița pitică”. În acest habitat întâlnim și reptile precum țestoasa dobrogeană și gușterul dobrogean. Țestoasa este, de altfel, și protejată de lege.”
Deşi nu sunt acoperiţi cu suprafeţe întinse de păduri, Munţii Măcin şi zonele de luncă din jurul acestora oferă adăpost şi altor mamifere mari, precum căpriorul, vulpea, şacalul auriu şi mistreţul.
Pentru cei interesaţi nu doar de o simplă drumeţie, ci de o vacanţă în zona Munţilor Măcin, trebuie adăugat că în oraşul Măcin şi în localitatea Greci, unul dintre punctele de plecare în drumeţii, există câteva unităţi de primire turistică. De asemenea, Regia Națională Parcul Național Munții Măcinului a amenajat un spațiu de campare chiar la poalele muntelui, într-o zonă numită „Fântâna de leac”. Conform Directorului Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, Dan Staicu, drumețiile în Munții Măcin sunt recomandate în perioada primăverii și a toamnei. Urmând un alt traseu care porneşte din localitatea Greci, turiștii pot ajunge pe cel mai înalt vârf din Munții Măcin
„Un alt punct de atracție al zonei este Vârful Țuțuiatu, pe care îl găsim pe traseul care poartă același nume. Acest traseu pornește din centrul localității Greci și este marcat cu, cu triunghi albastru. Pe acest traseu, pe partea vestică a Munților Măcin, întâlnim și cel mai înalt vârf din Munții Măcin, cum v-am spus, Vârful Țuțuiatu, 467 de metri, care a luat naștere acum aproximativ 295 de milioane de ani. Panorama oferită de pe vârf este vastă și spectaculoasă. Observăm de aici Culmea Pricopanului și vârfurile crestei principale a Munților Măcinului, orașele Galați, Măcin, Brăila, depresiunea Greci, vârful Iacobdeal și rezervația naturală Chervan Tulcea.
Tot de aici observăm și brațul Dunării vechi, brațul Măcin cum i se spune acum. În zona împădurită de pe acest traseu găsim peisaje de pădure balcanică, mediteraneană și central-europeană. Primăvara, în lunile aprilie – mai, putem admira pe acest traseu bujorul dobrogean care este protejat de lege. Pe acest traseu, Regia Națională a Parcului Național Munții Măcinului a amenajat două locuri de campare, unul la Izvorul Italienilor, al doilea la Valea Seacă. Turiștii care ajung în această zonă se pot caza atât în Măcin, cât și în Luncavița pentru că traseul pleacă din Greci și ajunge în zona Cetățuia – Luncavița sau în pensiunile din Greci unde mai există spații de campare.”
În Munții Măcin sunt 12 trasee de drumeție, de dificultate mică și medie, care pot fi parcurse într-o singură zi, cel mai lung având 12 km. Nu este nevoie să mergi cu rucsacul în spate pentru a remarca întinsele suprafeţe acoperite de viţă-de-vie şi, din loc în loc, cramele în care pot fi degustate vinuri de calitate. Cu detalii, directorul Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, Dan Staicu
„Dacă tot vorbim de cei mai mulți munți din România, podgoria Sarica Niculițel este cea mai veche din Dobrogea și are trei centre viticole: Măcin, Niculițel și Tulcea. La Măcin putem descoperi secretele cramei la o degustare de vinuri din cele mai alese. Aici veți afla povestea direct de la cei care îl produc, oameni care pun suflet în arta producerii vinului. Pe parcursul degustării, aflați povești frumoase despre istoria vinului de la Măcin, despre tehnici de fabricație, despre cum se servesc vinurile, cum se identifică soiurile și cum se asociază vinurile cu mâncarea. În podgorie cultivă soiuri, și românești, și internaționale, iar dintre cele românești amintesc Feteasca Regală, Feteasca Albă, Tămâioasa Românească, Feteasca Neagră.”
Pe lângă vinuri şi gastronomia locală, Dobrogea atrage prin tradiţii, prin legende şi, mai ales, prin multiculturalitate. În Dobrogea convieţuiesc nu mai puţin de 18 comunităţi etnice, cele mai numeroase fiind cele de turci, tătari, ruşi lipoveni, greci, bulgari şi italieni.