Sulina
Este cel mai estic punct al României, oraş riveran la Marea Neagră, dar şi la Dunăre, port care în anul 1904 era casă pentru 18 naţii, după cum arată documente ale vremii: descoperim astăzi Sulina, cu ce are mai bun de oferit!

Ana-Maria Cononovici, 24.04.2025, 16:28
Este cel mai estic punct al României, oraş riveran la Marea Neagră, dar şi la Dunăre, port care în anul 1904 era casă pentru 18 naţii, după cum arată documente ale vremii: descoperim astăzi Sulina, cu ce are mai bun de oferit!
Ștefan Ivanov, președintele Asociației operatorilor navelor de agrement și transport rapid, ne-a recomandat zona, precizând că poate fi admirată în toate anotimpurile:
“Delta Dunării poate fi vizitată în cele patru anotimpuri. De cele mai multe ori, de noi se aude doar vara, dar este foarte frumoasă inclusiv primăvara, toamna şi iarna. Am avut oameni care îndrăgesc natura şi au vrut să vadă Delta îmbrăcată în haine de iarnă. În fiecare anotimp avem câteva lucuri pe care putem să le arătăm. Ne aflăm la Sulina și avem orașul perfect unde putem, pe sezon estival, în zilele însorite, să ne bucurăm de mare şi de un nisip foarte foarte fin, avem zone de mers cu caiacele, turismul lent, cum îl promovăm noi, nu turismul agresiv de o zi, zona Pădurea Letea, cu influențe subtropicale, aici, pe dunele de nisip. Mai avem Pădurea Caraorman, marile lacuri: Puiu, Roșu, Roșuleț. Adică se poate face program de o săptămână, fără nicio problemă, să nu te poți plictisi.”
După o tură de 4 kilometri cu caiacul pe un aşa-numit Canal al îndrăgostiţilor, aventură în care raţe sau lişiţe au ţâşnit din stufăriş la apropierea puţin experimentaţilor caiacişti, am discutat cu Călin Ene, ghid de turism în sălbăticie, despre astfel de experienţe, pornind de la Sulina:
“Canalul asta nu are un nume, unii îi spun Canalul cu sălcii, unii îi spun Canalul Îndrăgostiților, Canalul de la Mila Trei. Este un canal care cu toate că este foarte aproape de Sulina este un canal sălbatic. E exact delta ca odinioară, canalul ăla este înfundat, trebuie să te zbați acolo. Este sălbăticia chiar la poarta oraşului. De asta îmi place mie mult. Acuma voi l-ați prins totuși nu în plinătatea verdelui, când apar și florile Nu-mă-uita, are și câteva tufe de nuferi, păsări. Ați văzut acolo cuibul de pițigoi pungar, l-am arătat. Sunt prigorii pe canalul ăla, sunt stârci, sunt stârci de noapte mulți. Este un canal foarte, foarte spectaculos! Este exact ce-ți trebuie dacă vrei Deltă și sălbăticie, dar nu îți place cu cortul și nu vrei să ieși din confortul tău, e exact ce trebuie canalul ăsta! Şi voi acuma l-ați apreciat și vi s-a părut fantastic, dar gândiți-vă că acum e cam 30-40% probabil din frumusețea pe care o are el în luna mai, iunie, chiar și începutul de iulie.”
Dragoş Ioniţă, proprietarul unei pensiuni din Sulina, ne-a tentat cu oraşul-port, dar şi cu preparatele care fac deliciul multor turişti:
“Sulina este locul unde se întâlnește Dunărea cu marea. Ai Deltă, ai istorie, ai tradiții, ai liniște și te poți bucura de natură maxim. Ce să vă zic? Noi ne lăudăm cu un produs: se numește calcan la tavă. Este produsul nostru care ne iese fabulos de bine. Bineînțeles că tot ce înseamnă bucătărie tradițional deltaică de la saramură, la plachie, la crap pe varză, caras prăjit, hamsie. Ne-am jucat puțin cu ea și am făcut un produs: bruschette deltaice, având la bază rețeta de bruschette italenească și peștele nostru, hamsia noastră. Jumări de pește! Este un produs pe care ne străduim să-l scoatem cât mai bine, cred că anul acesta o să-l avem în meniu. Mai lucrăm puțin la rețetă, dar suntem aproape gata. De Paşti avem mielul, drobul, ciorba de miel, toate bunătățile pascale, plus cele tradițional deltaice.”
Pasionat de trecutul oraşului, Gheorghe Comârzan a creat aici o colecţie privată reunită în Expoziţia Sulina Veche, ocazie de a descoperi istoria locului, din cele mai vechi timpuri până în prezent:
“Bine ați venit la colecția Sulina Veche. Am intitulat-o: ”Pierduți în calea uitării”. Aici este și o pictură făcută de pictorul Octav Postolache, care a fost și directorul Casei de Cultură din Sighetu Mărmației. Sunt obiecte originale adunate de mine de-a lungul timpului, cumpărate de la localnici și moștenire de familie, de pe internet, de exemplu, cum sunt aceste cărți poștale, când am găsit o ocazie, am colecționat, le-am cumpărat. O parte din colecție am donat-o la Muzeul Farul Vechi din Sulina, ca să rămână cu amintire orașul. Aici este o pagină originală de ziar, din 1861, cam de aici începe povestea Sulinei.”
Cărţi poştale, fotografii din toate timpurile, fie cu personalităţi, fie cu oameni obişnuiţi ai locului, cărămizi ştanţate cu sigla producătorului, mărturii din vremea când la Sulina limba cea mai vorbită era greaca, apoi din epoca de funcţionare a “Comisiunii Europene a Dunării”, când limba de comunicare era franceza, iar doamnele locului se îmbrăcau după moda franţuzească, inspirată după revistele Marie Claire, iar domnii, după moda englezească, motiv pentru care tot aici se găsesc şi reviste de modă de la începutul secolului al XIX-lea, sau caiete de modă din secolul al XVIII-lea.
Dincolo de natură, la Sulina poate fi admirat farul vechi genovez, în apropiere de Golful Musura şi de vărsarea Dunării în Marea Neagră. Mai poate fi admirat şi Farul Vechi din Sulina, construit la începutul secolului XIX de autorităţile otomane, administrat în perioada 1897-1939 de Comisiunea Europeană a Dunării, şi devenit muzeu în anul 2003, situat pe strada a II-a. Expoziţia prezintă, prin documente şi fotografii, istoria Sulinei în perioada Comisiunii Europene a Dunării şi viaţa a două personalităţi marcante ale oraşului: dirijorul George Georgescu şi scriitorul Jean Bart. Cimitirul multiconfesional este un alt obiectiv turistic. Sulina găzduieşte şi evenimente, devenite tradiţie, precum Parastasul praţilor nepomeniţi, ce revine la jumătatea lunii mai a acestui an cu ediţia a 8-a.