Ruta cultural-turistică Porțile Transilvaniei

Ruta cultural-turistica „Porțile Transilvaniei” are o lungime de 1141 km, iar cele peste 100 de obiective turistice cu valoare culturală, incluse în acest program, pot fi vizitate pe cale rutieră, în decurs de 16 zile.

Daniel Onea, 18.04.2024, 15:26

Este un produs turistic dezvoltat la nivel național, din inițiativa Muzeului de Etnografie Brașov, a Primăriei Rășinari din județul Sibiu și a Asociației de Dezvoltare Intercomunitara și Turism din Bistrița Năsăud.

Rutele cultural-turistice reprezintă un instrument prin care Comisia Europeană și ministerele turismului din țările Uniunii Europene încearcă să creeze un cadru pentru o dezvoltare unitară și armonioasă a activităților de turism și de valorificare a patrimoniului cultural local, regional, național sau internațional, într-un mod coerent. Ruta Porțile Transilvaniei a fost gândită astfel încât să ofere experiențe autentice, spune dr.

Alexandru Stănescu, manager al Muzeului de Etnografie Brașov:  „Nu întâmplător s-au ales orașe ca Sibiu, Brașov și Bistrița, care, de fapt, au fost niște porți de intrare în Principalul Transilvaniei, în Regatul Ungariei. Sunt porți prin care Occidentul s-a întâlnit cu Europa de Est și cu Imperiul Otoman, la un moment dat. Porțile au funcționat în ambele direcții, adică au dus mărfuri, cultură și civilizație orientală înspre Occident și Europa Centrală, dar au și permis ca anumite mărfuri, obiecte, idei, influențe culturale din Occident să treacă peste Carpați, în România și în Balcani.

Ne-am gândit că o astfel de rută ar fi în acord, pe de o parte, cu evoluția istorică a acestei zone și, pe de altă parte, ar îngloba niște idei generoase, cum ar fi multiculturalitatea, ideea de toleranță și niște experiențe cultural-turistice unice. Fiindcă vorbim de trei porți, se poate porni de la oricare dintre ele. Se poate începe din Sibiu către Brașov, prin zona secuiască, până la Bistrița. Se poate porni dinspre Brașov către Sibiu sau Bistrița. Sau se poate porni din Bistrița către celelalte zone.”

Ruta cultural-turistică Porțile Transilvaniei a fost gândită ca un superlativ al turismului românesc în zona montană și pentru sudul și estul Transilvaniei, continuă dr. Alexandru Stănescu, manager al Muzeului de Etnografie Brașov.

„Avem orașe vechi săsești și românești, burguri medievale, cetăți, castele, care sunt poate cele mai cunoscute. De exemplu, avem Sibiu, Brașov, Bistrița, apoi, dacă vorbim despre castele și cetăți, avem Branul și Cetatea Făgărașului. Avem biserici fortificate săsești în toate cele trei județe. Avem un ținut al conacelor, în zona secuiască. Avem mănăstiri ortodoxe, cum ar fi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, care e deosebită. Practic, este o sumă de destinații care sunt bine cunoscute, deosebite și care oferă aproape toate tipurile de turism.

De exemplu, turismul cultural presupune vizitarea muzeelor, cum ar fi Muzeul Cetății Făgărașului, Muzeul de Etnografie din Brașov, Muzeul de Istorie, Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Muzeul Județean Bistrița, Muzeul Grănicerilor din Năsăud. Toate aceste muzee oferă o imagine completă despre multiculturalitate, despre caracterul locuitorilor din zonă și despre tradiții.”

Călătoria pe ruta cultural-turistică Porțile Transilvaniei ar putea porni chiar din Muzeul de Etnografie Brașov. Este un muzeu regional, care prezintă viața și moștenirea culturală a cel puțin trei comunități din sud-estul Transilvaniei: români, sași și maghiari.

„Din alt punct de vedere, reprezintă și o zonă deosebită. Brașovul medieval și  modern a jucat pentru Principalul Transilvaniei și pentru Țările Române, rolul pe care, poate, l-a jucat Veneția pentru o bună parte din Italia.

A fost o poartă de intrare a Orientului în zona europeană, în zona creștină. Este un loc care și astăzi atrage prin arhitectura deosebită și prin peisajele deosebite.

Portul tradițional din această zonă este foarte bine păstrat și are un grad mare de autenticitate atât la români, cât și la maghiari și sași.

În muzeu, avem prezentate costumele Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, avem elemente de port adițional și costume întregi ale sașilor, avem artefacte, avem instalații care arată cumva inventivitatea și nivelul de prosperitate pe care această comunitate l-a avut încă din Evul Mediu. Oamenii ar avea niște experiențe de neuitat, ar vedea un muzeu care reflectă o comunitate mereu modernă și mereu prosperă.”

A doua oprire pe ruta cultural-turistică Porțile Transilvaniei, propusă de dr. Alexandru Stănescu, manager al Muzeului de Etnografie Brașov, este satul Rășinari. Datorită modului în care tradițiile locale sunt păstrate cu sfințenie, dar și frumuseții sale incredibile, Rășinari a primit oficial titlul „Best Tourism Village”, decernat de Organizația Mondială a Turismului.

„Avem o tradiție pastorală extraordinară, biserici ortodoxe foarte frumoase, un centru vechi de pictură a icoanelor și un muzeu pe măsură. Aici, turiștii se pot caza în pensiunile agroturistice din zonă, unde ar avea de-a face cu un alt tip de turism, ar putea să respire aerul curat al zonei și să guste din preparatele culinare deosebite, făcute din lapte de oaie. Ne referim la brânzeturi, dar și la preparate făcute din carne, mai ales din carne de oaie.

Acum vreo 10-12 ani, la nivelul Comisiei Europene, satul Rășinari a fost declarat destinație EDEN pentru cultura gastronomică. Turiștii vor avea o experiență gastronomică deosebită în această zonă. Vor vedea un sat românesc extraordinar de frumos, cu case vechi, mocănești, cu porți înalte, din lemn și vor putea să deguste preparate extrema de bine gătite și de savuroase.”

Pe de altă parte, Bistrița, una dintre porțile de intrare în Transilvania, se mândrește cu un muzeu nou: Conacul Teleki, din satul Teaca. Este unul dintre cele mai noi obiective de acest fel din zonă.

„Zona este renumită pentru că se află foarte aproape și de Lechința, o comună recunoscută pentru vinuri. În zonă, sunt șapte asociații de viticultori, unde se poate degusta unul dintre cele mai bune vinuri din zona Transilvaniei. Prin acest Castel Teleki, din Teaca, care este secția Muzeului Județean Bistrița-Năsăud, se încheie un fel de periplu al conacelor, care începe în zona Făgărașului cu Conacul Brâncoveanu, continuă cu conacele secuilor și se termină cu acest conac absolut fabulos, înconjurat de o livadă mare.”

Ruta Porțile Transilvaniei este una dintre primele rute cultural-turistice certificate în România. Informații detaliate cu privire la toate obiectivele și destinațiile se pot găsi la punctele de informare turistică din Bistrița, Sibiu și Brașov, dar și la toate muzeele din această zonă.