Prin judeţul Vâlcea

Destinaţia turistică pe care v-o propunem pentru această ediţie este judeţul Vâlcea, situat în partea sudică a Carpaţilor Meridionali.

Ștefan Baciu, 19.10.2017, 11:30

Destinaţia turistică pe care v-o
propunem pentru această ediţie este judeţul Vâlcea, situat în partea sudică a
Carpaţilor Meridionali. Judeţul este traversat de apele râului Olt, dar şi de o
magistrală rutieră şi feroviară ce leagă, prin intermediul Văii Oltului,
oraşele de la sud de Carpaţi cu cele din Transilvania. Punctul central de unde
trebuie explorate atracţiile turistice ale judeţului Vâlcea este municipiul
reşedinţă de judeţ, Râmnicu Vâlcea. Atestat la 4 septembrie 1388, într-un
document al domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, oraşul Râmnicu Vâlcea
a păstrat semne ale istoriei sale multiseculare. De menţionat că la 18 km nord
faţă de Râmnicu Vâlcea se află mănăstirea Cozia, complex monahal reprezentativ
pentru istoria şi arhitectura medievală din spaţiul românesc. Mănăstirea Cozia
a fost ctitorită în anul 1388 de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân,
pentru ca biserica ei să slujească şi ca necropolă domnească. La mică distanţă
se află staţiunea Călimăneşti-Căciulata care, în ultimii ani, a devenit extrem
de atractivă datorită aquapark-ului şi piscinelor alimentate cu apă termală.

La 17 km vest de municipiul
Râmnicu Vâlcea se află mănăstirea Govora, o altă ctitorie voievodală, nu mai
puţin de 3 domnitori contribuind la edificarea acesteia: Radu cel Mare, în anul 1492, Matei Basarab, în
1636, şi în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). În timpul
domniei lui Matei Basarab, la Govora a fost instalată tiparniţa dăruită, cu
meşteri cu tot, de mitropolitul carturar, român de origine, Simion Movilă de la
Kiev. În anul 1640 aici a fost tipărită Pravila de la Govora, cunoscută drept
cea mai veche culegere de legi din Ţara Românească.

În apropiere se află o altă staţiune
de top din România, Băile Govora, recomandată în special pentru tratamentul
afecţiunilor respiratorii. Primii beneficiari ai tratamentelor cu apele
minerale de la Băile Govora au fost militarii români care au luptat în Războiul
de Independentă de la 1877, ei fiind cantonaţi în apropiere, la Mănăstirea
Govora. După confirmarea proprietăţilor terapeutice ale apelor minerale, la
Băile Govora au fost ridicate câteva construcţii care au dus la apariţia
staţiunii. La Băile Govora veţi vedea primul hotel din România cu bază proprie
de tratament, deschis în anul 1914 şi reabilitat, cu ajutorul fondurilor
europene, în urmă cu câţiva ani. În continuare, Mihai Handolescu,
director general Băile Govora: Hotelul în care ne aflăm are
peste o sută de ani de traditie balneară. Arhitectul francez Doneau a durat
acest hotel pe trei stiluri arhitectonice, subsolul, demisolul şi parterul în stil eclectic, etajele unu, doi
şi trei – arhitectură Art Nouveau şi etajele 4, 5 şi 6 arhitectură
neo-românească. Are o specificitate, are 365 de goluri în ziduri, atâtea zile
câte are anul şi fiecare încăpere primeşte soare pe parcursul zilei, datorită
poziţionării Est – Vest a construcţiei.

Hotelul se află într-un parc
proiectat de un alt specialist francez, de arhitectul peisagist Emil
Pinard. De la Băile Govora,
după doar câţiva km, ajungem la salina Ocnele Mari. În salină se poate ajunge
cu … microbuzul. Salina are 3 hectare şi jumătate de tunele care se pot
vizita, cu spaţii de fitness, terenuri de sport, restaurante şi cramă unde
printre vinurile propuse pentru degustare se află şi soiuri produse în podgoria
Drăgăşani, situată tot în judeţul Vâlcea.

Mergând spre vest către municipul
Târgu Jiu, putem vizita Muzeul trovanţilor situat la intrarea în localitatea
Costeşti. Pe o suprafaţă de un hectar, întâlnim pietre cu forme neregulate, de
diferite dimensiuni, care au apărut datorită cimentării nisipului. Mergând în
continuare spre vest întâlnim alte obiective de interes turistic, în zona
Horezu. Fost primar al oraşului Horezu şi promotor al turismului, Constantin
Niţu, ne prezintă motivele pentru care merită să ajungem la Horezu: Zona noastră
este cunoscută ca depresiunea Horezu din punct de vedere turistic şi are în
primul rând această bijuterie, mănăstirea Horezu, ctitorie a domnitorului
Brâncoveanu. Trebuie mentionat neapărat faptul că acest obiectiv turistic este
monument UNESCO. Un al doilea motiv pentru care merită să vizitaţi zona este
ceramica de Horezu. Este o ceramică particulară prin faptul că nicio piesă nu
este identică cu altă piesă, deci toate piesele sunt confecţionate manual aici,
la Horezu. De asemenea, zona Horezu şi oraşul Horezu este staţiune turistică de
interes local, este în plină dezvoltare şi este plasată într-o zonă montană
foarte frumoasă.

Ctitorie a domnitorului Constantin
Brâncoveanu, mănăstirea Hurezi este
situată la 50 de kilometri vest de Râmnicu Vâlcea. Biserica mănăstirii
este inclusă în patrimoniul cultural mondial UNESCO. În interiorul bisericii,
pe lângă picturile murale obişnuite care prezintă scene religioase, se află o
galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor şi Cantacuzinilor (familii
din care provin mulţi domnitori ai Ţării Româneşti). Tot în incinta bisericii,
se află mormântul gol al ctitorului mânăstirii, Constantin Brâncoveanu,
executat împreună cu cei patru fii ai săi, în anul 1714, la Constantinopole.
Biserica este înconjurată, precum o fortăreaţă, de corpuri de clădiri în care
se aflau locuinţa domnitorului, Sala Gărzilor şi Sala Consiliului, toate acestea
fiind transformate în spaţii muzeale. Ansamblul de la Hurezi este considerat de
către specialişti drept cel mai reprezentativ pentru stilul arhitectonic
brâncovenesc, datorită bogăţiei de decoraţiuni sculpturale exterioare şi
picturi realizate în frescă.