Prin cramele româneşti

În prag de octombrie, nu e nimic mai potrivit decât să păşim pragul cramelor româneşti. Şi cum Patronatul Naţional al Viei şi Vinului anunţa recent că, în 2013, România va înregistra un record al ultimilor trei ani din punct de vedere al producţiei de st

Ana-Maria Cononovici, 26.09.2013, 09:59

În prag de octombrie, nu e nimic mai potrivit decât să păşim pragul cramelor româneşti. Şi cum Patronatul Naţional al Viei şi Vinului anunţa recent că, în 2013, România va înregistra un record al ultimilor trei ani din punct de vedere al producţiei de struguri şi de vin, profitaţi de invitaţia noastră şi căutaţi crama care vă face poftă pentru o degustare.

Cu experienţă de peste zece ani în organizarea turismului viticol, Lucia Pârvu, expert degustător, director Vinvest ne spune ce înseamnă turism viticol astăzi, în România: Înseamnă destinaţii turistice viticole, posibilitatea de a prezenta castele, conace, crame cu tradiţie veche, de a prezenta posibilităţi de cazare, de distracţie, sport şi a obiectivelor culturale şi istorice. Ajunşi la destinaţie, vom cunoaşte viţa-de-vie, vinul, podgoriile. Când spunem cramă, spunem pământ din zona respectivă, spunem tradiţia şi obiceiurile zonei respective. Toate cramele când sunt vizitate prezintă mai întâi via, vinificaţia din ziua de astăzi şi oferă posibilitatea degustării efective a soiurilor tipice în anumite crame şi, mai nou, asocierea cu meniurile ce se potrivesc acelui vin.”

Într-adevăr, cramele nu mai înseamnă demult podgorii cu viţă de vie, cultivată pe hectare întregi, sau beciuri în care stau prăfuite mii de sticle. Sunt locuri încărcate de legende şi poveşti, în care se organizează evenimente, în care se creează experienţe deosebite. Lucia Pârvu porneşte în acest periplu, din vestul ţării, unde la Recaş, cu zece ani în urmă a fost introdusă ideea de turism viticol. Marius Paşca, responsabil turistic Recaş: Totul se învârte în jurul vinului. Meniurile pe care noi le propunem au întotdeauna legătură cu vinul. Sunt meniuri, de la cele tradiţionale şi specifice zonei de vest, până la meniuri internaţionale. Începem cu peşte, fructe de mare, salate, gulaş, sarmale, sunt numai câteva reţete.Bucătăria este la cel mai înalt nivel, bucatele sunt pregătite în aşa fel încât să se asocieze foarte bine cu vinurile care sunt puse spre degustare. Varianta standard, cu degustare de vin, cu trei feluri de mâncare, cu vin la masă, o petrecere în toată regula, ajunge la aproximativ 160 lei de persoană”

Lucia Pârvu, director Vinvest, expert degustător, aminteşte şi alte crame din vestul ţării, deschise turismului viticol: Wine Princess-ul renumit pentru soiuri precum Cadar, Fourmir, Cabernet, Franc şi Burgund. Aceste crame au reuşit să-şi facă şi locuri de cazare, care sunt foarte importante. Pentru că atunci când mergi la o cramă, îţi doreşti în seara respectivă să nu părăseşti acel loc, acele poveşti, acele mistere ale fiecărei crame. Şi astfel mai multe crame oferă posibilitatea petrecerii unui week-end într-un mod foarte frumos. Fiecare cramă are soiuri specifice. Avem soiurile internaţionale: Chardonay, Sauvignion Blanc, Riesling, şi la cele roşii Merlot, Cabernet, Sauvignon. Dar avem şi soiurile noastre româneşti. Tot în vest, găsim cramele Elite Wine, Petro Vaselo.”

Importanţa regiunii viticole a Transilvaniei nu stă în întinderea viilor, care nu depăşesc 14.000 hectare, ci în calitatea vinurilor produse aici, cu nuanţe particulare de noblete si originalitate. Cultura viţei de vie este favorizată în aceste locuri de un relief care pare a-i fi special destinat, format din coaste de deal care abia aşteaptă să fie acoperite cu vii.

Ghidul nostru de astăzi, Lucia Pârvu: Venim în Transilvania, unde avem crama Jidvei, cu castelul de aici şi misterele castelului de la Jidvei. Vinurile noi Misterium, care au fost create acum, sunt adevărate mistere, soiuri ale zonei, Gewurztraminer, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Riesling. În fiecare punct, după ce se face acel traseu, vie, vinificaţie, ajungem în cramă, în castel, în istoria castelului, cu piatra ce adăposteşte mii de poveşti şi ni se spun poveştile acestor vinuri. Apoi trecem la Liliac, The Wine of Transylvania, care este o cramă recent apărută, cu Nectar of Transylvania, un vin extraordinar, în care strugurii sunt lăsaţi 70% să se deshidrateze şi numai din 30% se obţine nectar, după cum spune şi numele. Domeniile Boieru, tot în zona Transilvaniei, cu Muscat Ottonel, Gewurztraminer, carma Ţelna cu Fetească Albă, sauvignon Blanc, toate acestea dau tipicitate aacestei zone viticole. În transilvania avem aciditate, avem vinuri albe cu aciditate crescută.”

Moldova reprezintă o treime din suprafaţa viticolă a ţării. Plantaţiile de vii se înşiruie pe toată lungimea provinciei. Lucia Pârvu ne spune unde nu putem să nu ne oprim în căutarea unei crame reprezentative: Am ajuns în Moldova, unde spunem Cotnari, cu prioritate, spunem o istorie de circa 2000 de ani, viticultură cu soiuri tipice româneşti. Nu poţi ajunge la Cotnari şi să nu afli de Grasa de Cotnari, de Frâncuşe, Fetească albă, să nu afli povestea Cotnariului. Dealu Mare înseamnă circa 20 de crame, înşiruite pe 60 km. Dintre aceste crame, jumătate au centre turistice, gata de a-şi prezenta vinurile cu poveste lor. Şi ajungem la Pietroasa, staţiune de cercetare şi dezvoltare, cu soiuri de poveste, cu Cloşca cu puii de aur. Tot la Pietroasele se găseşte ceva inedit, o pensiune, La Butoaie, unde exsita crame de degustat, dar unde cazarea este deosebită: nişte butoaie transformate în locuri de cazare, cu două paturi. Faci o degustare, serveşti o masă şi te cazezi într-un butoi, astfel creându-se o atmosferă foarte specială.”

Nu putem încheia fără a aminti că în judeţul Constanţa, trebuie vizitată crama Murfatlar, care are un punct turistic deosebit, ce te face să-ţi doreşti să rămâi acolo, să nu se mai termine seara. Un vin bun însoţit de meniuri tradiţionale din zonă şi de muzică, un loc deosebit pe harta turismului viticol.

Cu speranţa că v-am îmbătat cu oferte, vă invităm să profitaţi în această toamnă frumoasă de ele.