Parcul Natural Comana

A doua zonă ca biodiversitate a României după Delta Dunării se află la numai 39 de km Bucureşti.

Daniel Onea, 04.06.2015, 11:13

A doua zonă ca biodiversitate a României după Delta
Dunării se află la numai 39 de km Bucureşti. Oferta Parcului Natural Comana
este bogată: trasee turistice printr-o pădure bogată în care se pot vedea
arbori seculari, monumente ale naturii, trasee turistice, amenajări lacustre şi
o mănăstire care aduce aminte de numele legendarului domnitor Vlad Ţepeş. În
apropiere, se află şi un parc de aventură pentru toată familia. Despre toate
acestea, într-o nouă rubrică dedicată Parcului Natural Comana.

Parcul Natural Comana e un parc de dimensiuni
destul de mici, spune Valentin Grigore,
directorul administraţiei, care ne face o scurtă descriere a destinaţiei
noastre. Are aproape 25 de mii de hectare. Pentru dimensiunile
uzuale în România ar fi un parc mediu. Este surprinzător de bine conservat
pentru o distanţă atât de mică de un oraş mare ca Bucureştiul. Avem o diferenţă
altitudinală în zona parcului, care variază între 25 şi 45 de metri deasupra
nivelului mării. Sunt formate nişte mici coline, fiind o zonă tipică de câmpie.
În parc sunt aproximativ 8 mii de hectare de pădure, două mii de hectare de zone umede, mlaştini şi ape.
Avem aici o a doua deltă a României. Este vorba de Balta Comana, un unicat la
nivelul ţării noastre. Are 1.200 de hectare şi ea însăşi reprezintă o mică
deltă a râului Neajlov. Este concentrată aici o foarte mare biodiversitate în
zonă. Avem 212 specii de păsări de apă, flora este iarăşi foarte bogată. Sunt
1250 de specii de plante.

Nu
trebuie să vă aşteptaţi la un turism tipic montan, care presupune expediţii,
drumeţii de o săptămână, două, cu
corturile. Aici se practică un altfel de turism, de weekend. Am aflat însă de
la Valentin Grigore, directorul administraţiei Parcului Natural Comana că, deşi
este vizitat cu precădere de români, nici turiştii străini nu lipsesc. Săptămâna trecută am avut un grup de turişti din Marea Britanie tot pentru
excursii mici, de o zi. De obicei, vin dimineaţa şi seara pleacă. Sunt foarte
puţini cei care aleg să campeze sau să se retragă la pensiunile din zonă. Am
avut cehi, slovaci. Când ajung să viziteze Bucureştiul, se documentează şi află
şi despre zona asta mirifică, aflată atât de aproape, şi fac o excursie de o
zi. În general, sunt reacţii bune, favorabile. Chiar au ce vedea în zona asta.
Anul trecut am însoţit un grup de austrieci în Balta Comana. Erau extaziaţi de
mica noastră deltă. Încercăm în acest fel s-o promovăm. Am editat pliante în
limba engleză, avem hărţi pe care le distribuim turiştilor. În clipa asta nu
sunt traduse, dar lucrăm chiar acum la traducere. Păstrăm, de asemenea,
legătura cu parteneri din întreaga Europă, pentru promovarea în cadrul
programelor transnaţionale. În acest fel, încercăm să ne promovăm local şi, din
ce în ce mai mult, în afara ţării.

Pădurea este plină de fluturi, iar la o simplă
plimbare, se pot zări căprioarele. Există şi un sat celtic, cu vechi colibe
pescăreşti, din stuf, la care se ajunge făcând un adevărat slalom printre
broaşte ţestoase. Însă Parcul Natural Comana trebuie să fie o destinaţie
obligatorie pentru toţi iubitorii de păsări. În clipa de faţă, există şase
observatoare ornitologice, spune Valentin Grigore, directorul administraţiei,
care ne face o trecere în revistă şi a ofertei turistice. Patru
sunt destinate turismului specializat, de cercetare. Există ornitologi care vin
aici. Un oficial destul de înalt de la Ambasada Japoniei venea la noi
sistematic pentru a observa păsări. Avem şi o pasarelă din lemn, de peste 100
de metri, pentru acces chiar în mijlocul bălţii. De acolo se poate observa mult
mai bine. Există şi un sistem propriu de monitorizare video a zonelor de aici.
Se pot face echitaţie, tir cu arcul, trasee de tiroliană, plimbări cu caiacul,
cu barca. Avem şi noi propria ofertă de caiac, de plimbare cu barca, de închirieri
biciclete. Avem trasee amenajate pentru turişti. Administraţia Parcului Natural
Comana pune la dispoziţia turiştilor o serie de servicii. Parcarea unui
autoturism este 15 lei pe zi (3,5 euro). Camparea are acelaşi preţ pentru
fiecare cort. Se pot închiria foişoare pentru petrecerea de diverse evenimente
în natură. O astfel de amenajare rustică se închiriază cu 400 de lei pe zi (90
euro) şi are 30 de locuri. Plimbările cu barca cu motor costă 120 de lei pe oră
(30 euro). Plimbarea include şi barcagiul care este şi ghid şi patru locuri
pentru turişti. Închirierea unul caiac cu 3 locuri costă 60 de lei pe oră (15
euro). Filmările în mod necomercial sunt acceptate gratuit, în timp ce acelea
care au scop comercial se tarifează.

Unul dintre obiectivele care se află în topul
preferinţelor turiştilor este Mănăstirea
Comana. Aceasta a fost întemeiată de către voievodul Vlad Ţepeş şi apare
pentru prima dată în istorie, într-un document emis de cancelaria acestuia, la
data de 27 septembrie 1461. Mănăstirea Comana este singura mănăstire
fortificată, cu ziduri şi turnuri de apărare, în această zonă. Istoria
mănăstirii este una tumultuoasă, iar mănăstirea a fost cetate de apărare a
ţării, dar şi a credinţei în acelaşi timp, spune părintele Mihail Muscariu, stareţul
Mănăstirii Comana: Se ştie din croncicile vremii că acesta a
fost ucis pe drumul comercial ce lega Bucureştiul de Giurgiu în ultima parte a
anului 1476. Localnicii au păstrat prin viu grai, până în zilele noastre, un
posibil loc al uciderii sale, în apropierea mănăstirii. Acolo a izvorât o
fântână al cărei nume a rămas până în zilele noastre Fântâna cu Nuc sau Izvorul
cu Nuc. Se pare că cei mai apropiaţi oşteni sau puţinii călugări de atunci au
luat trupul voievodului. Acesta a fost decapitat. Capul i-a fost dus la Înalta
Poartă a Constantinopolului spre a fi arătat sultanului ca dovadă că a fost
omorât. Ceea ce e şi mai interesant, peste vremuri, în anii 70, o echipă de
arheologi români a făcut săpături în proximitatea actualei clopotniţe, iar în
dreapta pronaosului, locul în care se îngroapă conform religiei ortodoxe
ctitorii, au fost descoperite rămăşiţele unui bărbat decapitat, fără nicio
inscripţie, însă monedele din jurul trupului erau din vremea lui Vlad Ţepeş.
Desigur, nefiind nicio inscripţie, istoria n-a luat în calcul decât o ipoteză.
Un profesor român contemporan, istoric, Constantin Rezachevici, a şi scris o
lucrare în care numeşte Comana locul celei mai plauzibile ipoteze privind
înmormântarea voievodului Vlad Ţepeş.