Muzeul de Artă al României

Muzeul Național de Artă al României are în componența sa alte trei muzee satelit: Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady

Daniel Onea, 30.04.2020, 14:22

Muzeul Național
de Artă al României are în componența sa alte trei muzee satelit: Muzeul
Colecțiilor de Artă, Muzeul Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady. Toate aceste
muzee își așteaptă vizitatorii online, în tururi virtuale complexe. Ghidul
nostru de astăzi este Georgiana Iacob de la Muzeul Național de Artă al
României, secția de Educație, Comunicare și Proiecte Culturale. Vom intra
într-un univers al creațiilor de artă românească și europeană veche, dar și
contemporană.

Până
la redeschiderea porților muzeelor, suntem invitați să descoperim arta de
acasă, prin tururile virtuale, cu interpretări și descrieri audio ale
lucrărilor selectate. Mesajul organizatorilor acestor tururi virtuale este că
perioada actuală poate fi foarte bună pentru a cunoaște și pentru a ne bucura
de o parte din patrimoniul valoros al umanității. Georgiana Iacob ne propune să
ne începem vizita chiar din sediul central al celui mai mare muzeu de artă din România. Este vorba de fostul palat regal, un palat care are o istorie foarte
bogată, începând cu secolul al XIX-lea. Acesta se transformă succesiv de la o
casă impresionantă pentru vremea respectivă: Casa Dinicu Golescu. Odată cu
dobândirea independenței de către România, sub Carol I, se transformă într-un
palat demn de prestigiu. Partea centrală a palatului a fost, din păcate,
mistuită de un incendiu în decembrie 1926. Astfel, palatul a fost refăcut în
timpul domniei lui Carol al II-lea, în anii ’30, aproape în forma pe care o
vedem azi.

Spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial, palatul va fi grav
avariat în urma bombardamentelor. Norocul face ca același arhitect, Nicolae
Nenciulescu, secondat de inginerul Emil Prager, să se ocupe de refacerea
palatului în perioada imediat postbelică și de transformarea sa în muzeu de
artă. Practic, Palatul Regal, în momentul în care își încetează funcția pentru care a fost creat,
se transformă în cel mai mare muzeu de artă al României. Acesta adăpostea în
principal colecția de artă românească care are o întindere în timp din secolul
al XIV-lea până la mijlocul secolului al XX-lea. Se înființează, bineînțeles,
și Galeria de Artă Europeană, care are la bază colecția strânsă și donată
statului de către Carol I.

Galeria
de Artă Europeană ilustrează cele mai importante şcoli artistice, începând din
secolul al XVI-lea şi opere ale unor
artişti consacraţi, precum Tintoretto, Cranach cel Bătrân, Breughel cel Tânăr,
El Greco, Rembrandt sau Rubens. Georgiana Iacob, din cadrul secției de
Educație, Comunicare și Proiecte Culturale a Muzeului Național de Artă al
României. Este expusă pe școli, așa cum a fost gândită
inițial. Începem cu școala italiană și urmează școlile germană, spaniolă,
flamandă și așa mai departe, ajungând, în cele din urmă, la școala franceză.
Pot fi admirate, astfel, lucrări inclusiv de secol XIX, din perioada
impresionistă. Aș aminti artiști ca Claude Monet sau Auguste Rodin. Acest tur
virtual, în această perioadă, poate fi, în mod excepțional, completat de
catalogul colecției. În acest catalog, școlile sunt prezentate pe larg.
Ilustrația e de calitate și există și o punctare a celor mai importante opere
de artă.

Pe de altă parte,
Galeria de Artă Românească este formată din două galerii, continuă Georgiana
Iacob. Avem galeria de artă medievală, cu piese încă din secolul al XIV-lea.
Aceasta e completată în mod cronologic și firesc de Galeria de Artă Românească
Modernă. Aceste galerii pot fi vizitate virtual, însă cei care doresc să afle
mai multe informații pot accesa inclusiv un tur al capodoperelor pe site-ul
muzeului, unde pot afla despre cele mai importante lucrări și pot asculta
dramatizări. De asemenea, varianta în limba engleză a site-ului prezintă
informații importante pentru cei care nu cunosc limba română despre lucrările
din toate cele trei galerii.

Unul dintre
tururile tematice virtuale propuse zilele acestea de către Muzeul Național de
Artă este cel în cursul căruia pot fi admirate tablouri în care apar animale de
companie. Sunt lucrări aflate în colecţiile instituţiei și pot fi văzute până
pe data de 31 mai. Publicul poate astfel admira lucrări semnate de George
Demetrescu Mirea – Copiii familiei Goodwin, Niccolo Livaditti – O doamnă
lucrând, Pieter Cornelisz van Slingelandt – Femeie în interior, Geldorp
Gortzius – Fetiţa cu pisica, Francisc Şirato – Femeia cu pisică, Gheorghe
Petraşcu – Mariana cu pisică sau Theodor Aman – Femeia cu câinele.

Georgiana Iacob,
de la Muzeul Național de Artă al României, secția de Educație, Comunicare și
Proiecte Culturale, ne propune în continuare un alt tur virtual, prin arta
românească modernă, dar și veche. Galeria de artă românească veche
prezintă o varietate foarte mare de obiecte, în special de cult. Apoi, se pot
vedea broderii, fresce, printre care celebrul ansamblu de la Curtea de Argeș,
dar și piese impresionante, cum ar fi iconostasul Mănăstirii Cotroceni. Galeria
de artă românească modernă începe cu lucrări de Theodor Aman, printre primii
artiști români importanți. Îl amintim, de asemenea, pe Nicolae Grigorescu,
pictorul național al României. Veți putea observa felul în care se transformă
arta acestuia de-a lungul timpului și lucrările care-l fac cunoscut. De
asemenea, florile pictorului Ștefan Luchian sunt un alt reper important al
acestei galerii. Dar nu putem uita nici operele semnate de Theodor Pallady,
Gheorghe Petrașcu sau Nicolae Tonitza, din perioada interbelică.

Un
alt tur virtual interesant propus de Muzeul Național de Artă al României se
numește Măsuri contra răspândirii infectării cu COVID-19. Astfel, sub mesajul
Nu ieșiți din casă decât dacă mergeți la serviciu, să procurați alimente,
aveți o urgență medicală sau o altă situație care nu suportă amânare veți
vedea lucrarea Nicolae Dărăscu: Calea Victoriei pe ploaie. Al doilea mesaj
este Încercați să cumpărați suficiente alimente încât să nu fie nevoie să
ieșiți în fiecare zi pentru aprovizionare. Lucrarea care ilustrează mesajul
este a lui David Teniers cel Tânăr: Interior flamand. De asemenea, mesajul de
păstrare a distanței față de persoanele
din jur este ilustrat prin lucrarea lui Bartholomäus Spranger: Noli me tangere.

Vom reveni cu alte tururi virtuale în lumea artei și
săptămâna viitoare, când vom vizita muzeele satelit ale Muzeului Național de
Artă al României.