Judeţul Bistriţa-Năsăud, destinaţie de vacanţă

Ne îndreptăm spre judeţul Bistriţa-Năsăud în ultima ediţie de concurs a rubricii Radio Tour.

Daniel Onea, 14.07.2016, 10:06

Ne îndreptăm spre
judeţul Bistriţa-Năsăud în ultima ediţie de concurs a rubricii Radio Tour. Este
un concurs dedicat unuia dintre judeţele din nordul României, cu potenţial
turistic foarte mare, cu locuri deosebite, cu atracţii culturale, istorice,
naturale de mare valoare. Un judeţ cu un peisaj mirific şi cu oameni foarte
harnici, a cărui prezentare succintă o face preşedintele
Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, Emil Radu Moldovan: E
un judeţ de mărime medie, cu aproximativ 330.000 de locuitori, 62 de unităţi
admistrativ teritoriale, un municipiu reşedinţă de judeţ, trei oraşe şi 58 de
comune. Avem locuri mirifice: două parcuri naţionale, Parcul Naţional Munţii
Rodnei şi Parcul Naţional Munţii Călimani, cel mai ozonat aer din Europa, lucru
atestat în urma cercetărilor, în zona lacului Colibiţa, legendarul castel
Dracula şi zona în care Bram Stoker a fost înainte de a scrie romanul, după
care s-a ecranizat şi filmul regizat de Francis Ford Coppola. Mai departe, pe
Valea Someşului, vom găsi staţiunea Sângeorz-Băi, cu ape minerale curative,
care tratează în mod natural foarte multe boli interne, stomac, fiere, splină
şi o categorie întreagă de alte afecţiuni gastrice. Urcând, ajungem în Parcul
Naţional Munţii Rodnei.

După cum am aflat
de la Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud,
judeţul Bistriţa-Năsăud are relaţii de prietenie şi înfrăţiri cu mai multe
unităţi administrative din alte ţări: Aş începe cu vecinii
noştri din Ungaria, avem parteneriate vechi cu trei judeţe din Germania. De
asemenea, suntem în ultima etapă a stabilirii procesului de colaborare cu
oraşul Rivoli, din Italia. Demersurile sunt avansate pentru colaborarea cu o
unitate administrativă asemînătoare nouă din Polonia. Cea mai mare realizare
din punctul de vedere al diplomaţiei externe este finalizarea procedurii de
înfrăţire demarate după vizita ambasadorului Republicii Populare Chineze, din
2012. Ei sunt foarte atenţi cu cine se înfrăţesc. Analizează foarte bine
lucrurile. Procedurile sunt complicate şi au nevoie de aprobarea guvernului
chinez. Am fost prezent cu câţiva colegi în provincia Hunan, unde am semnat
protocolul de înfrăţire. Am fost primiţi foarte bine. Am observat atât cum s-au
dezvoltat din punct de vedere turistic, cât şi cum arată economia provinciei.

Dezvoltarea
puternica a oraşului în secolele trecute este dovedită de o serie de
construcţii arhitecturale, unele păstrate până în zilele noastre. Biserica
gotică cu turnul de 75 de metri domină şi astăzi oraşul. Construcţia acestei
biserici a început in 1470, şi a durat aproape 100 de ani. În apropiere, veţi
vedea ansamblul Sugălete, un complex format din 13
clădiri datând din secolul XV, construite în stil renascentist. Toate amintesc
încă, prin arhitectură, de Bistriţa înfloritoare a secolelor trecute. Mai mult
decât atât, vă veţi afla într-un oraş cu o activitate culturală bogată, după
cum aflăm de la managerul Centrului Judeţean pentru Cultură, Bistriţa-Năsăud,
Gavril Ţărmure: Avem o stagiune de muzică de cameră foarte
consistentă, avem un program expoziţional la galeria de artă cea mai importantă
a oraşului, avem evenimente literare, organizăm festivaluri de mare amploare.
În cadrul stagiunii muzicale permanente, în completare cu ce propune Fundaţia
Societatea de Concerte, pe care noi am fondat-o la Bistriţa în urmă cu 20 de
ani, Centrul Judeţean pentru Cultură organizează în jur de 60 de concerte de
muzică de cameră şi mai mult de 15 concerte simfonice pe an.

Din Bistriţa, vă puteţi îndrepta către zona rurală.
Aici, puteţi face drumeţii în zona montană sau puteţi practica echitaţia la
herghelia Beclean. Veţi găsi acolo şi un
atelier pentru confecţionat trăsuri şi sănii. Mai există posibilitatea de a
face excursii de mai multe zile cu cazare în cabanele direcţiei silvice
Bistriţa-Năsăud. Punctul final al unui traseu poate fi Pasul Tihuţa, la
Castelul Hotel Dracula sau Parcul Naţional Munţii Rodnei. Cu siguranţă veţi fi
impresionat de peisajele pe care le veţi vedea. Mai ales la marea de la
munte. Aşa este denumită Colibiţa, un loc, retras, în munte, pe marginea unul
lac foarte mare, unde oamenii îşi duc traiul ocupându-se de creşterea
animalelor şi de agricultură. Lacul artificial de acumulare Colibiţa se află la
o altitudine de 900 de metri, având o suprafaţă de aproximativ 270 de hectare
şi o lungime de 13 kilometri. Andreea Spânu, agent de turism în cadrul
Centrului de Informare Turistică Bistriţa Bârgăului descrie locul perfect
pentru vacanţe linişte. Zona este specifică ariei
depresionare. În mijlocul depresiunii există un lac de acumulare, iar acesta
constituie elementul principal de atracţie al zonei. Depresiunea este situată
în partea de est a judeţului Bistriţa Năsăud şi este chiar în punctul de
întâlnie al Munţilor Bârgăului cu Munţii Călimani. De altfel, aproximativ 2%
din teritoriul Rezervaţiei Naturale Călimani se află pe teritoriul comunei
noastre. Cel mai practicat tip de turism în zonă este cel de relaxare. Se pot
practica drumeţiile, se poate face echitaţie, se pot face plimbări cu trăsura
sau cu sania. Resursele naturale, respectiv calitatea aerului, apele naturale,
flora şi fauna sunt deosebite. Dar se mai poate practica şi turismul de
aventură: caiac, rafting, zbor cu parapanta, alpinism, escaladă, vânătoare.
Oferta zonei este foarte bogată.

Iar, dacă, totuşi, vă plac senzaţiile tari, nu ar
trebui să rataţi o vizită la Hotel Castel Dracula. Ana Maria Muscar, directorul
hotelului, spune că acesta a vrut să fie o materializare a atmosferei din
celebrului roman de ficţiune al lui Bram Stoker. Este o
construcţie foarte impunătoare, cu puncte foarte înalte, cu puncte foarte
joase, cu creneluri, cu multă piatră, multe elemente naturale, cu un design
interior foarte atrăgător: mult roşu, mult negru, dragoni. Avem două puncte de
mari interes în castelul nostru. Unul este cavoul contelui Dracula, iar
celălalt, mai nou construit, este tunelul contelui Dracula. Acesta e un traseu
mai lung, de câţiva zeci de metri, care se finalizează în cavoul contelui. De
la atmosferă în semiobscuritate, până la muzică foarte gravă şi până la
programele noastre, pe care nu le voi divulga acum, trebuie să rămână o
surpriză, creăm o experienţă bine închegată pentru iubitorii de senzaţii tari.
Noi mai avem petreceri tematice de Haloween, Balul Vrăjitoarelor la castel.
Sunt evenimente de mare avengură, cu spectacole de teatru de gen, cu jonglerii
cu foc. La aceste evenimente, organizăm multe focuri purificatoare afară, torţe
suedeze, contele cheamă turiştii să-i viziteze catacombele hotelului. Toate
culminează cu petrecerea Balul contelui Dracula, până în zorii zilei.

Pe timp de iarnă, pasul Tihuţa seamănă cel mai mult
cu peisajele descrise în cartea lui Bram Stoker. Mii de oameni vin anual la
hotelul din munţii Bârgăului. Iar toţi s-au întorscu bine acasă, a concluzionat
Ana Maria Muscar.