Judeţul Bihor, multicultural şi multietnic

Ne îndreptăm azi către vestul României, spre graniţa cu Ungaria, în judeţul Bihor. Cu reşedinţa de judeţ la Oradea, un oraş situat la o distanţă relativ egală faţă de Viena, Praga sau Bucureşti, întregul judeţ Bihor este destinaţia ideală pentru cei care

Daniel Onea, 02.07.2015, 11:00

Ne îndreptăm azi către
vestul României, spre graniţa cu Ungaria, în judeţul Bihor. Cu reşedinţa de
judeţ la Oradea, un oraş situat la o distanţă relativ egală faţă de Viena,
Praga sau Bucureşti, întregul judeţ Bihor este destinaţia ideală pentru cei
care vor să vadă un adevărat spectacol multietnic. Comunităţile minoritare de
maghiari, germani, italieni sau slovaci convieţuiesc în armonie, prezentând
turiştilor frânturi de istorie, dar şi tradiţii şi obiceiuri, prin evenimente
organizate anual în sate şi oraşe.

Unui turist care ne vizitează îi putem prezenta toate culturile existente
în zonă, spune Szabo Jozsef, consilier local UDMR, municipiul Oradea. Minorităţile convieţuiesc. Atractivitatea oraşului Oradea şi a judeţului
Bihor constă tocmai în acest lucru. Putem vorbi despre cetăţi şi mănăstiri. E
important ca turistul să ştie că se află într-o zonă nu numai bogată din punct
de vedere al multiculturalismului, dar şi a ofertelor turistice. Fiecare
minoritate are o poveste aparte, fiecare are o legătură strânsă cu istoria şi
cultura pe care le-au învăţat de la bunici şi, prin tradiţii, există o strânsă
legătură între etnii. Cetatea oraşului Oradea e o clădire importantă. E într-un
şantier acum şi mai durează acum până când va arăta aşa cum ne dorim, însă
atractivitatea constă în faptul că are o istorie deosebită. Văd un viitor
foarte conturat în ceea ce priveşte turismul rural. Pe lângă municipiul Oradea,
care rămâne un centru istoric, zonele rurale ale judeţului Bihor pot atrage
mulţi turişti. Mi se pare că zona de nord a oraşului Oradea poate atrage
turişti care vor să înţeleagă care e tradiţia vinului din zona Văii Ierului.
Aici fiecare gazdă are cel puţin trei, patru pivniţe. Numărul pivniţelor îl
depăşeşte pe cel al caselor şi tradiţia asta poate fi accentuată prin
proiectele europene în domeniul turismului rural.

Elena Koting este profesoară de limbă germană în Palota, la 15 km de
Oradea şi recomandă tuturor o vizită în satul liniştit şi retras de la marginea
de vest a României. Acest sat este un muzeu viu. Este format
din două străzi, dispuse în formă de cruce. În locul încrucişării acestor
străzi, în mijloc, există o biserică foarte frumoasă. Şi biserica are formă de
cruce, atât pe dinafară cât şi pe dinăuntru. Biserica a fost ridicată în 1820
şi construcţia s-a finalizat în 5 ani. Este interesant de văzut cum cel care a
construit-o a respectat o simetrie. Biserica are înăuntru 25 de metri lungime, lăţime
şi înălţime. Hramul bisericii este Sf. Anton de Padova. Slujbele se ţin în
limba maghiară, dar şi în limba germană. În fiecare vineri seara şi în ultima
duminică a lunii avem slujbă în limba germană.

Illyes Lajos, viceprimarul municipiului Salonta, recomandă vizitarea
Muzeului Memorial Arany
János, amenajat în cea mai veche cladire a orasului, o construcţie
medievală, declarată monument istoric şi vizitată de peste 10.000 de turisti
anual. Aceasta poartă numele marelui poet maghiar Arany János (1817-1882),
născut la Salonta. Tot Salonta poate fi şi raiul cicliştilor. În
oraşul Salonta este o pistă de biciclişti care leagă România de Ungaria. Cei
din Ungaria pot ajunge în Salonta cu bicicletă. În Salonta există 14 km de
piste de biciclete, a căror lungime creşte în mod constant. Lucrăm la ele şi
acum. Ieşind din Salonta pe pista de biciclişti, putem vedea un parc bizoni
aduşi din America şi crescuţi aici. În Salonta se poate practica, totodată,
echitaţia sau se pot face plimbări cu atelaje trase de cai. Există o tradiţie a
îngrijirii calului în Salonta, drept pentru care organizăm concursuri
internaţionale. Avem un punct de informare turistică în centrul oraşului.
Copiii care ajung în Salonta pot participa la diverse activităţi. De exemplu, pot
învăţa meşteşuguri artizanale ca împletitura din paie, o îndeletnicire foarte
veche şi de mare tradiţie în oraşele de câmpie.

În Oradea, veţi găsi cel mai mare
ansamblu baroc de pe teritoriul României: Biserica Romano-Catolică. Ridicată
între anii 1752-1780, a primit în anul 1991 rangul de basilica minor de la Papa
Ioan Paul al II-lea şi mulţi au spus că este una dintre cele mai frumoase
bazilici din Europa. Fiind la graniţa cu Ungaria, cei mai mulţi turişti care
trec prin acest centru diecezan vin din Ungaria. Însă, spune Lakatos Attila,
ghid turistic al diecezei, într-un procent tot mai mare, vin vizitatori din
Austria şi Germania, în paralel cu un fenomen care se întâmplă şi în
Transilvania. Numărul turiştilor germani este în creştere şi
avem şi tot mai mulţi oaspeţi din Polonia. E o surpriză şi pentru noi. Într-o
primă fază, acum doi ani, am început să monitorizăm. Impresiile sunt surprinzător de bune, având
în vedere că, în ultimul deceniu, nu s-a depus un efort foarte mare pentru a
face marketingul acestor monumente. Însă turiştii sunt impresionaţi din start
că ajung la cea mai mare biserică barocă din România, cel mai mare complex
rezidenţial , un baroc foarte elegant, în stil vienez, ceea ce are succes în
lumea turistică. Acum doi ani s-a organizat un centru turistic al diecezei
noastre şi încercăm să asigurăm ghidaje în aproape fiecare limbă de circulaţie
internaţională: germană, engleză, italiană, franceză, dar şi maghiară.
Catedrala şi complexul de monumente pot fi vizitate fără nici un cost. Singurul
loc în care se plăteşte intrare, 7 lei, este la tezaurul catedralei, unde este
colecţia muzeală. Este o colecţie impresionantă de artă barocă şi de secol XIX.
Aceasta se poate vizita zilnic, între orele 8.00 -17.00, mai puţin duminica.

În luna iulie urmează în Oradea un festival al artiştilor suflători, apoi
un festival al trupelor de şansonete. În luna august, spre sfârşit, încă din
2008, se organizează o caravană a florilor, printr-un parteneriat cu
autorităţile din Debrecin. De menţionat ar fi şi Teatrul de Vară, care se
desfăşoară într-unul dintre bastioanele renovate ale cetăţii, un eveniment la
care sunt invitaţi actori ai comunităţilor minoritare.