În județul Bistrița-Năsăud

Ne oprim azi în partea central-nordică a României, în județul Bistrița-Năsăud.

Daniel Onea, 13.05.2021, 15:42

Pornind de la cele mai reprezentative monumente din orașul Bistrița, ne îndreptăm spre punctele principale de atracție din județ. Fie că vă doriți un sejur pentru relaxare sau o vacanță activă, aici veți găsi oferte pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele.

Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul Serviciului de Turism din Primăria Municipiului Bistrița, ne propune să ne începem turul cu monumentul-simbol al orașului Bistrița.

„Începem cu Biserica Evanghelică din Bistrița, monumentul principal al orașului, cu un turn înalt de 75 de metri. Din 2013, este dotat cu lift, deci se poate vizita de către turiști. Aceștia pot urca la o înălțime de aproximativ 45 de metri, de unde pot vedea toată panorama orașului. Biserica a apărut la începutul secolului al XIV-lea, iar construcția sa a durat aproximativ 50 de ani. De-a lungul timpului a suferit mai multe renovări. În momentul de față, se află într-o amplă lucrare de renovare din fonduri europene, în valoare de aproximativ patru milioane de euro și sperăm ca la finalul anului să fie gata.”

Cetatea Bistriței este una dintre cetățile fortificate renumite ale Ardealului, pe lângă cele din Sighișoara, Brașov sau Sibiu.

Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul Serviciului de Turism din Primăria Municipiului Bistrița: „Urmează cetatea veche a Bistriței, care, inițial, a avut 18 turnuri și bastioane de apărare. Acestea punctau din loc în loc zidul de apărare al cetății. La rândul lui, zidul de apărare era dublat de un șanț de apă. În momentul de față, a rămas un singur turn din vechea fortificație, Turnul Dogarilor, cu o înălțime de aproximativ 18 metri. Acesta găzduiește expoziții ale artiștilor locali. Avem, apoi, ansamblul Sugălete. Se numește Sugălete fiindcă sunt locuințe unde se presupune că stăteau meșteșugari ai Bistriței, care prelucrau metale. Este un ansamblu unic în România, o înșiruire de 13 clădiri. Construcția a început în anul 1480 și a fost continuată până în, aproximativ, 1520. Bistrița era recunoscută prin prisma celor care prelucrau metale prețioase, dar și semiprețioase. Minereurile erau exploatate de la minele de la Rodna, de la aproximativ 60 de km depărtare de oraș. Vechile documente atestă că domnitorii Moldovei se aprovizionau de aici atât cu bijuterii cât și cu unelte agricole sau arme. Dacă tot am vorbit despre Rodna, trebuie să precizez că Bistrița a fost pentru prima dată menționată istoric în anul 1241. Iată că în acest an, în 2021, se împlinesc 780 de ani de la prima mențiune, care a fost făcută odată cu marea invazie tătară. Tătarii au venit, au călcat vechea cetate a Rodnei, după care au ajuns la Bistrița, în anul 1241, omorând 6.000 de locuitori. Acest fapt denotă că Bistrița era un oraș bine populat.”

Există pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud o serie de muzee care merită vizitate pentru a cunoaște trecutul bogat al acestei zone, dar și meșteșugurile și tradițiile sale.

Ovidiu Bozbici: „Avem Muzeul Județean, cu secție de etnografie, cu secție de istorie naturală. Avem Casa Argintarului, care este unul dintre monumentele principale ale orașului, renovat la rândul lui și denumit acum Centrul German. Este o casă construită între 1560-1563, de același meșter care și-a adus aportul la construcția Bisericii Evanghelice. Avem Casa Andreas Beuchel. Este și aceasta o casă veche, situată în centrul orașului. A aparținut unuia dintre primii juzi ai orașului Bistrița, care a intrat în conflict cu puterile vremii, fiind ulterior decapitat. Totodată, Bistrița este recunoscută prin multiculturalitate. Avem biserica evanghelică, biserici ortodoxe, biserica romano-catolică, greco-catolică, reformată. Bistrița are aproximativ 80.000 de locuitori după ultimul recensământ.”

Iubitorii de tradiție și folclor pot vizita zona Năsăudului, comuna Salva, continuă Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul Serviciului de Turism din Primăria Municipiului Bistrița.

„Aici pot vedea un muzeu etnografic excepțional, iar tot aici există un muzeu al portului popular. Artista de aici, cunoscută în toată România, nu numai că a conservat vechile straie românești, ci și produce pentru doritori pălării cu pană de păun, care sunt bine cunoscute în România. Turiștii pot merge apoi la Sângeorz-Băi. Aici, apele minerale sunt vestite pentru tratarea afecțiunilor gastrice. Pentru o cură de aer foarte curat, avem noua stațiune turistică de la Colibița, unde turiștii pot practica sporturi nautice, alpinism sau rafting. Mai avem o stațiune nouă și la Băile Figa, de la Beclean, la aproximativ 38 de km de Bistrița. Pe lângă apele sărate cu proprietăți curative, oferă și nămol, dar și ștranduri nou construite, fapt pentru care a fost recunoscută ca stațiune turistică de interes local.”

Turismul este una dintre prioritățile municipalității Bistrița-Năsăud. Proiectele din acest domeniu au fost începute prin fonduri europene, cu ajutorul cărora s-a reușit reabilitarea a 12 dintre cele 20 de pasaje vechi. Orașul e renumit din acest punct de vedere, căpătând renumele de Orașul Pasajelor. Însă proiectele nu se opresc aici, spune Ovidiu Bozbici.

„Avem un proiect mare, care se numește Cetatea Bistriței, care presupune recondiționarea zidurilor fostei cetăți și a unora dintre bastioanele principale. Apoi, avem un proiect al Bisericii Evanghelice. Acesta presupune renovarea în totalitate a acestui obiectiv, care va fi introdus în circuitul turistic. Un alt proiect, în dezbatere acum, este Intelligence Cities Challenge. Astfel, încercăm să revitalizăm centrul istoric, astfel încât acesta să devină similar centrului unui burg medieval.”

Așadar, fie că vă doriți un sejur pentru relaxare sau o vacanță activă, în Bistrița-Năsăud, veți găsi oferte pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele. Pentru informații practice privind prețurile cazărilor, trasee personalizate, hărți și broșuri, vă puteți opri în centrul orașului la Centrul Național de Informare Turistică, deschis pentru dumneavoastră în fiecare zi a săptămânii.