În estul Transilvaniei
Deşi este mai puţin frecventată de turişti, partea estică a Transilvaniei, respectiv arealul judeţelor Covasna şi Harghita, are multe lucruri de oferit.
Daniel Onea, 19.09.2019, 12:35
Deşi
este mai puţin frecventată de turişti, partea estică a Transilvaniei, respectiv
arealul judeţelor Covasna şi Harghita, are multe lucruri de oferit. La limita
judeţelor Covasna şi Harghita se află staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad,
situată la 66 de km nord faţă de
Braşov, în defileul pe care-l străbate râul Olt
printre masivele Harghita şi Bodoc. Este o destinaţie de vacanţă căutată în
special în perioada sezonului estival, când, pe lângă oferta de tratamente
balneare, munţii din jur, acoperiţi cu păduri, îndeamnă turiştii la o vacanţă
activă. Pentru că a fost dezvoltat şi domeniul schiabil, Băile Tuşnad devine
tot mai atractivă şi în perioada iernii. Amenajarea localităţii ca staţiune a
început în anul 1845, însă primele informaţii cu privire la existenţa unor
izvoare de apă minerală şi la utilizarea lor în scopuri terapeutice le găsim în
documente din secolul al 16-lea. După construirea unor vile în scop turistic,
în anul 1890 a fost dată în folosinţă prima bază de tratament. Concentraţia
mare de ioni negativi, curele externe şi interne apele minerale, precum şi
emanaţiile naturale de dioxid de carbon sunt factorii terapeutici ai acestei
staţiuni. Principalul factor terapeutic este dioxidul de carbon utilizat în
mofete şi recomandat pentru tratarea unor afecţiuni cardiovasculare.
Costin-Ion Corboianu este ghid de turism şi ne-a indicat şi alte locuri
atractive din apropiere: Putem merge în aşa-zisul Ţinut Secuiesc, în
zona judeţului Covasna, unde putem petrece un weekend foarte, foarte
interesant, acoperind o mare parte din obiectivele zonei, o zonă bogată din
punct de vedere a ofertei turistice. Sunt o serie de castele, conace, care au
fost refăcute în ultimii ani. Chiar putem dormi la unul din ele, la Valea
Zălanului sau la Miclăuşoara şi de acolo să putem ajunge în zona lacului Sf.
Ana, la Băile Balvanyos, la Tinovul Mohoş, la Târgu Secuiesc. Zona este
generoasă, putem face foarte, foarte multe lucruri.
Dacă avem parte de un soare blând de
toamnă, putem merge în drumeţie. La 3 ore distanţă de mers pe jos se află Lacul Sf. Ana, un lac format într-un
crater vulcanic. În apropiere se află rezervaţia naturală Tinovul Mohoş, unde accesul este permis numai
împreună cu un ghid şi unde poate fi văzută roua cerului, o rară specie de
plantă insectivoră. Dacă
folosim transportul auto, putem parcurge distanţe mai mari, astfel încât să
ajungem la un lac cu o poveste interesantă, situat la circa 75 de km spre nord.
Este vorba despre Lacul Roşu, apărut la 23 ianuarie 1838, când s-a produs un
puternic cutremur urmat de prăbuşirea unui versant care s-a transformat astfel
într-un baraj natural pentru apele de pe versanţi. După închiderea văii, pădurea
a fost inundată, iar brazii s-au pietrificat în timp, vârfurile acestora putând
fi văzute la suprafaţa apei. Trecând prin localităţi, este imposibil să nu
observăm o particularitate.
Costin-Ion Corboianu: De exemplu, porţile secuieşti, care au nişte elemente deosebite. Se
spune că o poartă secuiască trebuie să aibă cel puţin 3,8 metri. De asemenea,
au nişte lucruri foarte interesante vizavi de sculpturile de la porţile
secuieşti. De obicei, au celebrele lalele şi deasupra porţilor există o
streaşină cu nişte orificii, unde, conform tradiţiilor, se spune că sufletele
celor care au trecut în lumea de dincolo vin şi se odihnesc întotdeauna, în
preajma sărbătorilor mari, în zona casei şi acolo sălăşluiesc.
Porţile secuieşti de lemn sunt construite astfel încât să permită trecerea
pe sub ele a căruţelor încărcate cu fân. Variantele de petrecere a unei minivacanţe în această zonă sunt în funcţie
de anotimp: Dacă mergem în timpul sezonului cald, putem
face şi tratament, la Băile Balvanyos, sau plajă la lacul Sf. Ana, drumeţii
montane. Tratamentele se pot face până înspre iarnă. Sunt foarte multe
meşteşuguri şi acolo, ateliere de fierărie, ateliere de dogărit, de prelucrare
a lemnului, dacă mergem toamna, cazane de făcut palinca.
Dacă de la Băile Tuşnad mergem spre
est, spre zona Carpaţilor de curbură, trecem mai întâi prin Bixad, o staţiune
de interese local, iar apoi, după circa 20 de km, ajungem la Balvanyos, o
staţiune balneoclimaterică cu o bună infrastructură turistică. Aici se află aşa-numitele izvoare
tămăduitoare, un fenomen natural rar întâlnit. Gazele care ies din adâncul
pământului antrenează spre suprafaţă particule fine din straturile de roci
întâlnite, precum şi apa freatică, astfel încât la suprafaţă, din loc în loc,
pământul pare că fierbe.
În continuare ajungem în comuna
Turia, ai cărei locuitori au intrat în Cartea Recordurilor. Ei au reuşit să
facă un bulz sub formă de ruladă, care a măsurat nu mai puţin de 150 de metri
şi 32 de centimetri. Acest bulz a fost întins şi apoi rulat pe mese de aceeaşi
înălţime, puse una lângă alta pe şosea.
De la Turia ajungem destul de repede
în oraşul Târgu Secuiesc unde sunt două muzee pe care le puteţi vizita Muzeul
de Istorie a Breslelor şi Muzeul de păpuşi. Cel din urmă a fost fondat în urmă
cu mai puţin de 10 ani şi deţine déjà o colecţie de peste 400 de păpuşi. Tot în
Târgu Secuiesc puteţi vizita un atelier special, unde, sub îndrumarea
specialiştilor, puteţi învăţa cum să decoraţi turta dulce.
De la Târgu Secuiesc ajungem în oraşul staţiune,
care, deşi nu este reşedinţă de judeţ, dă numele acestuia, Covasna. Deloc
întâmplător, covasna este numită staţiunea celor o mie de izvoare de apă
minerală. Atât în micul oraş-staţiune, cât şi in împrejurimi, pot fi întâlnite
o mulţime de izvoare de apă minerală, unele captate şi utilizate pentru cura
balneară, altele pur şi simplu lăsate ca atare. De altfel, chiar în parcul din
zona centrală a oraşului se află un izvor captat şi tot acolo mai întâlnim
Balta Dracului, un fenomen natural care constă în mici erupţii de noroi şi
gaze, în special dioxid de carbon şi sulf şi care constituie una dintre
atracţiile staţiunii Covasna.