În aşteptarea „Mărului de Aur”
Oraşul Târgu Jiu va primi în luna octombrie a acestui an Golden Apple (Mărul de Aur). Acest trofeu este decernat de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism – FIJET unor destinaţii turistice de excelenţă.
Daniel Onea, 26.06.2014, 10:43
Oraşul Târgu Jiu va primi în luna octombrie a acestui an Golden Apple” (Mărul de Aur”). Acest trofeu este decernat de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism – FIJET unor destinaţii turistice de excelenţă. Operele în aer liber de la Târgu Jiu ale lui Constantin Brâncuşi au avut un rol hotărâtor în decizia luată de FIJET.
Marian Constantinescu, redactor şef la Traveller Magazine, preşedintele Clubului Presei de Turism din România, spune că Mărul de Aur e considerat de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Editorilor de Turism (FIJET) trofeul maxim care poate fi acordat pe plan mondial unor atracţii turistice. Este considerat un fel de Oscar pentru turism, decernat de către presa de specialitate din întreaga lume, în cazul de faţă cea de turism. Clubul Presei de Turism reprezintă în România această organizaţie internaţională care numără aproximativ 600 de jurnalişti de turism din lume, din audio-vizual, producători de CD-uri, de filme, reviste şi alte medii care creează densitatea şi bogăţia comunicării în industria turismului. Premiul se decernează unei comunităţi. În cazul de faţă se decernează comunităţii turistice, economice şi administrative din Târgu Jiu, pentru devotamentul pe care l-au avut în promovarea complexului propus de FIJET acum mai bine de patru ani. Este vorba despre complexul Axa Brâncuşi. Se numeşte aşa pentru a fi mai uşor înţeles în limbajul internaţional. În realitate e vorba de Calea Eroilor care reuneşte, fără îndoială, un loc artistic unicat nu numai în România şi-n Europa, ci în întreaga lume. Avem în faţă singurul ansamblu monumental creat în aer liber de Constantin Brâncuşi – Calea Eroilor.”
Târgu-Jiul merită să primească acest trofeu, acordat pentru recunoaşterea eforturilor speciale în promovarea şi ridicarea nivelului turismului. Oraşul e un adevărat muzeu în aer liber, spune Ramona Ivulescu, purtător de cuvânt, Primăria Târgu Jiu: Sunt valori pe care ni le-a lăsat Constantin Brâncuşi. Avem, la Târgu Jiu, Poarta Sărutului. Este un spaţiu prin care facem trecerea spre o altă lume. Pe stâlpii porţii avem motivul sărutului, care poate fi perceput şi ca un ochi, care priveşte înspre interior şi, sperăm noi, ajunge şi la sufletele celor care vizitează municipiul Târgu Jiu. Este una dintre cele mai importante opere ale sculptorului. Dacă mergem pe acelaşi drum, ajungem pe Aleea Scaunelor. Este foarte importantă şi frumoasă. Scaunele marchează practic drumul spre Masa Tăcerii, o masă ţărănească. Se pare, totuşi, că Brâncuşi a văzut-o şi ca fiind cea dinaintea confruntării, de la care pleacă la luptă viitorii combatanţi şi, de ce nu, viitorii eroi. Sunt lucrări în piatră şi foarte des vizitate. Nu trebuie să uităm însă de Coloana Infinitului, un adevărat testament spiritual al marelui artist. Este un monument dedicat eroilor, asemenea întregului ansamblu. Sunt valori pe care trebuie să le cunoaşteţi şi pe care acum încercăm să le includem şi în patrimoniul UNESCO.”
Decernarea premiului, spune Marian Constantinescu, va avea loc în prima decadă a lunii octombrie, însă ea va fi marcată la Congresul Internaţional al FIJET, care se va desfăşura la începutul lunii septembrie, la Budapesta: Acolo se va anunţa decizia ceremoniei. Ea este înregistrată şi ni s-a comunicat că acest va eveniment va avea loc cu siguranţă, însă va fi anunţată oficial în faţa a câtorva sute de jurnalişti din întreaga lume şi a multor personalităţi care vor onora acest congres. Nu este primul Măr de Aur pe care îl câştigă România. Este remarcabil că România va avea în octombrie cinci premii Mărul de Aur. Primul datează din anul 1975 şi a fost decernat Bucovinei. Alte trei premii, obţinute tot prin efortul comun al organizaţiilor de specialitate şi al Autorităţii Naţionale pentru Turism, au fost primite în 2009. România rămâne deocamdată unica ţară care a primit trei premii Mărul de Aur într-un singur an. Acestea au fost decernate pentru Mărginimea Sibiului şi împrejurimi, Delta Dunării şi o companie aeriană. Este un lucru bun pentru creşterea imaginii turistice a României.”
În Târgu Jiu, printre cele mai căutate monumente, dar şi cunoscute, ale lui Constantin Brâncuşi se numără Coloana fără Sfârşit. Aceasta e considerată un adevărat testament spiritual” al marelui artist, fiind considerată de către celebrul scriitor, sculptor şi critic de artă Sidney Geist punctul de vârf al artei moderne”. Înaltă de 29,33 m, ea e constituită din 16 module romboidale din fontă alămită. Modulele de 1,80 m înălţime şi aproximativ 860 Kg sunt montate pe un ax de oţel încastrat într-o fundaţie de beton. Însă, după ce facem o vizită la ansmablul arhitectural în aer liber, Marian Constantinescu ne recomandă o nouă destinaţie: Păstrând linia Brâncuşi, aş recomanda oamenilor să meargă la Hobiţa din două motive. La Hobiţa există, în sfârşit, refăcută casa lui Constantin Brâncuşi. Este o casă refăcută, nu e chiar locul în care s-a născut artistul, însă e amenajată ca muzeu şi e întocmai ca cea originală. La Hobiţa trăieşte un urmaş al lui Constantin Brâncuşi, destul de tânăr, la vreo 50 de ani, Vasile Brâncuşi. Acesta a făcut două lucruri extraordinare pentru localitate: a pregătit un tractor cu remorcă pentru tururi turistice prin comună cu staţia la casa lui Brâncuşi, apoi, în curtea pensiunii proprii, a deschis Tabăra Internaţională de Sculptură Constantin Brâncuşi. Anul trecut a fost prima ediţie. Aş recomanda această destinaţie. Este foarte aproape de Târgu Jiu.”
Constantin Brâncuşi (1876-1957) este considerat un pionier al sculpturii moderne abstracte. Lucrările lui în bronz şi marmură sunt caracterizate printr-o formă elegantă şi printr-o finisare rafinată. A realizat numeroase sculpturi în lemn, adesea de inspiraţie folclorică, şi a sculptat adesea prototipuri în lemn pentru lucrări executate mai târziu în alte materiale. Este cel mai bine cunoscut pentru sculpturile sale abstracte de capete ovoidale şi păsări în zbor şi, deşi critici din întreaga lume au atacat iniţial natura radicală a lucrărilor sale, numeroasele expoziţii din Statele Unite şi din Europa aveau să îi asigure faima şi fidelitatea colecţionarilor.
