Iarnă în Bucegi
Se spune despre masivul Bucegi că este centrul activităţii turistice montane din România.
Daniel Onea, 31.01.2013, 10:40
Se spune despre masivul Bucegi că este centrul activităţii turistice montane din România. Cu o suprafaţă de 300 de kilometri pătraţi, acest masiv se întinde pe suprafaţa a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov. Frumuseţile naturii, potecile cu marcaje clare, accesibile tuturor, traseele de escaladă, pârtiile de schi prezente în lanţul de staţiuni din aceşti munţi construiesc o ofertă de vacanţă greu de refuzat.
Pe întreg masivul Bucegi se suprapune Parcul Natural Bucegi. Această arie naturală protejată este una dintre cele mai vizitate, practic, după Delta Dunării, primind cel mai mare număr de vizitatori anual, peste un milion două sute de mii de persoane. Atracţiile turistice şi peisajul sunt foarte variate şi asigură posibilităţi de delectare pentru toate categoriile de turişti care vizitează zona.
Horia Iuncu, directorul administraţiei Parcului Natural Bucegi, unitate în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA vă invită să vă bucuraţi de un sejur de iarnă pe poteci de munte, într-un cadru natural de o frumuseţe deosebită şi ne oferă detalii despre Parcul Natural Bucegi. În paralel cu patrimoniul natural, vizitatorii noştri beneficiază de infrastructura turistică pusă la dispoziţie de autorităţile locale, dar şi de domeniul schiabil, care în ultima perioadă de timp a cunoscut o modernizare considerabilă, fapt pentru care putem spune că îndeplineşte standardele europene. Parcul Natural Bucegi este în masivul Bucegi, masiv care este la limita Carpaţilor Meridionali, în zona centrală a României, are o suprafaţă de 32.000 de hectare, iar ascultătorii dumneavoastră îşi pot crea o imagine, având în vedere că la limita Parcului se află unele dintre cele mai importante staţiuni turistice din România, cunoscute şi la nivel european: Sinaia, Buşteni, Râşnov, Bran, Moeciu, iar mai nou, chiar în inima Parcului, este în curs de organizare o staţiune turistică nouă, Padina Peştera.”
Prezenţa turiştilor în zona Bucegilor reprezintă o preocupare permanentă pentru administraţia Parcului, am aflat de la Horia Iuncu, ca dovadă că, în cadrul administraţiei, există un compartiment special de conştientizare publică şi de educaţie ecologică. Acesta se ocupă ca prezenţa turiştilor să fie una agreabilă, ca aceştia găsească destule modalităţi de agrement, dar, în egală măsură, activităţile pe care le desfăşoară să nu aibă impact negativ major asupra ariei protejate. Ne-a preocupat subiectul şi avem în momentul de faţă chiar un proiect: Optimizarea infrastructurii de vizitare în Parcul Natural Bucegi”, un proiect finanţat cu fonduri europene, într-un cuantum de 4,2 milioane de euro. Ne propunem să realizăm un centru de vizitare unde turiştii să afle toate atracţiile şi posibilităţile de recreere, puncte de informare turistică, pliante, materiale informative şi promoţionale.”
O iniţiativă lăudabilă, având în vedere numărul mare de specii protejate şi de monumente ale naturii din zona Bucegilor. Nu vă vom face o prezentare didactică, însă vom aminti câteva dintre acestea, cu ajutorul invitatului nostru, Horia Iuncu, directorul administraţiei Parcului Natural Bucegi. Avem câteva specii protejate de faună. Voi începe cu capra neagră, emblema Bucegilor, ursul, cerbul, cocoşul de munte. În privinţa florei, avem floarea de colţ, care este foarte cunoscută şi este deosebit de frumoasă, Sângele Voinicului, exemplare seculare de tisă. Fiecare specie e valoroasă pentru noi şi îi acordăm o atenţie deosebită pentru că dispariţia ei este practic un gol iremediabil. De asemenea, în Bucegi avem 42 de monumente ale naturii, dintre care cele mai cunoscute sunt Babele” şi Sfinxul”, de semenea două entităţi emblematice pentru masivul Bucegi, abruptul Caraiman, cel mai mare abrupt din România, cu o diferenţă foarte mare de nivel, din zona Văii Prahovei până sus la Crucea Caraiman. Avem două lacuri. Nu sunt foarte mari, dar sunt frumoase din puct de vedere al peisajului. Avem lacul Bolboci, cu o suprafaţă de 100 de hectare, Lacul Scropoasa, un lac mai mic, de 12 hectare, dar care este destinaţia multor specii de păsări pe timp de iarnă.”
Şi, având în vedere că suntem în plin sezon de iarnă, ne oprim acum la una dintre cele mai cunoscute cabane în rândul schiorilor, de pe Valea Mălăieşti. Vorbim aici cu Ion Adămuţă, cabanier şi şeful formaţiei Salvamont Râşnov, pe care l-am întrebat cât măsoară stratul de zăpadă. Avem cam un metru. E zăpadă tasată, nu există pericol de avalanşe. Valea Mălăieşti este una dintre cele mai frumoase din ţară. Aici se pot admira caprele negre e o zonă sălbatică, nepoluată fonic. Avem trasee marcate de alpinism. Avem turişti străini din Germania, Austria, Spania, Anglia şi Franţa.”
Iar, indiferent de pensiunea sau cabana în care vă veţi caza, meniul trebuie să fie tradiţional, ne-a spus Horia Iuncu, directorul administraţiei Parcului Natural Bucegi. Având în vedere că ne învecinăm cu zona Moeciu-Bran, îi invit pe ascultătorii dumneavoastră să ceară bulzul. Este un produs tradiţional, făcut din brânză de burduf şi mămăligă. Suntem într-o zonă în care activităţile agricole se axează în special pe creşterea animalelor, iar toate produsele pe bază de lactate sunt foarte bune şi recunoscute în toată România. Producătorii noştri sunt prezenţi la toate târgurile cu aceste produse.”
V-am prezentat, pe scurt, o zonă în care puteţi vedea foarte multe monumente ale naturii, specii protejate de plante şi floră, puteţi face drumeţii şi vă puteţi bucura de animaţia staţiunilor de iarnă. În speranţa că v-am convins să vă petreceţi un sejur în centrul României, în masivul Bucegi, vă aşteptăm şi săptămâna viitoare cu o nouă destinaţie.
