Gorjul turistic
Situat în partea de sud-vest a României, pe cursul mijlociu al râului Jiu, județul Gorj are multe atracții turistice.
Ștefan Baciu, 07.04.2022, 20:11
Situat în partea de sud-vest a României, pe cursul mijlociu al râului Jiu, județul Gorj are multe atracții turistice. Trebuie să începem cu municipiul Târgu Jiu, unde se află creaţiille monumentale ale lui Constantin Brâncuşi, sculptor cu o mare influenţă asupra artei moderne, născut în apropiere, în localitatea Hobiţa. Operele lui Brâncuşi sunt răspândite în întreaga lume, cea mai mare colecţie fiind în Franţa, ţara de adopţie a celebrului sculptor. Circa 80 de opere au fost lăsate prin testament guvernului francez care îl naturaliza pe marele sculptor român, cu câţiva ani înainte de moartea acestuia, în 1957. De altfel, Constantin Brâncuşi şi-a deschis la Paris un atelier, astăzi muzeu. În muzeele şi colecţiile particulare din SUA se află, de asemenea, o mare parte din variantele operelor sale, cum ar fi Domnişoara Pogany sau Măiastra. Şi în Marea Britanie ori în Elveţia pot fi întâlnite, în muzee şi galerii, lucrări semnate de Constantin Brâncuşi.
Operele monumentale ale lui Brâncuşi de la Târgu Jiu au fost realizate în memoria celor care au căzut în luptele pentru apărarea oraşului, în perioada primului război mondial. Brâncuşi, care se stabilise la Paris, a revenit în ţară în anul 1937, la insistenţele solicitării „Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj”, şi, în interval de un an, a realizat mai multe lucrări în aer liber, aliniate pe un drum, numit astăzi „Calea Eroilor”. Pe acest drum, denumit şi „Axa Brâncuşi”, se află podul unde, la 14 octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să respingă atacul trupelor germane. Lângă pod, pe malul Jiului, este Grădina Publică unde se află operele cioplite în piatră ale lui Brâncuşi. Chiar la intrare este „Poarta Sărutului”, loc în care, în mod tradiţional, se fotografiază cei care se căsătoresc. În continuare, pe aleea din spatele Porţii Sărutului se află, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate din piatră, în formă de clepsidră, iar la capătul ei, o altă operă brâncuşiană – Masa Tăcerii – înconjurată de douăsprezece scaune rotunde din piatră, tot în formă de clepsidră. La celălalt capăt al axei, este „Coloana infinitului”, realizată din module de bronz, în formă de clepsidră.
Oraşul Târgu Jiu este locul de plecare pentru descoperirea altor atracţii turistice ale judeţului Gorj. Pentru cei care preferă turismul ecumenic, mănăstirile ortodoxe Tismana, Polovragi şi Lainici reprezintă destinaţii deosebite. Cea mai cunoscută este mănăstirea Tismana, unul dintre cele mai vechi monumente istorice și de arhitectură feudală românească, construită cu peste 6 secole in urmă.
Turiştii care vor vizita judeţul Gorj vor avea, în curând, posibilitatea să obţină mult mai multe informaţii despre atracţiile zonei, după cum am aflat de la Ovidiu Popescu, preşedintele Asociaţiei „Acasă la Brâncuşi”, o asociaţie care are scopul de a promova şi dezvolta turismul din judeţul Gorj „Suntem în curs de realizare a unui ghid digital, care să dea posibilitatea turiştilor să descopere singuri destinaţiile şi obiectivele turistice din judeţul Gorj. Cred că o să-l terminăm de implementat în luna aprilie. Este o aplicaţie pentru telefoanele mobile, care evident sunt un instrument la îndemâna tuturor, o aplicaţie pe care oricine, nu numai turiştii care vin în Gorj, oricine care o descarcă poate să găsească, pe de o parte, tot ce are Gorjul mai ofertant din punct de vedere turistic. Va găsi o bază de date în ceea ce priveşte oportunităţile de cazare, o bază de date a restaurantelor, barurilor, instituţiilor de spectacole, până la urmă toată informaţia necesară unui turist, date de contact pentru instituţiile publice, pentru furnizorii de servicii.”
Instituţiile publice, autorităţile locale şi instituţiile de cultură din judeţul Gorj, întreprinzătorii din turism au pregătit un bogat calendar de eveniment pentru acest an. Preşedintele Asociaţiei „Acasă la Brâncuşi”, Ovidiu Popescu, speră ca aceste evenimente să atragă turişti atât din ţară, cât şi din străinătate: „În iunie, de 24 iunie, când este Ziua internaţională a Iei, cămaşa tradiţională românească, la Peştişani se organizează un festival care se cheamă atât de frumos „România autentică”, deci Festivalul Iei la Peştişani, într-un decor superb. Evident, organizator principal fiind primăria şi consiliul local de la Peştişani, dar susţinut de toate aceste instituţii de toate instituţiile de cultură din Gorj şi de Asociaţia „Acasă la Brâncuşi”.”
Zona montană din partea nordică a judeţului Gorj, cu lacuri glaciare, peşteri, unele dintre ele declarate monumente ale naturii şi chei înguste, săpate în munte de ape repezi este o destinaţie cât se poate de potrivită pentru cei cărora le place turismul de aventură. Dar cum s-ar combina turismul de aventură cu muzica şi cu gastronomia locală. Aflăm, desigur, de la Ovidiu Popescu, preşedintele Asociaţiei „Acasă la Brâncuşi” : „În iulie, după o pauză de doi ani, este ediţia a 5-a a Festivalului rock de la Rânca, Transaplina. Ce loc mai frumos pentru un festival de rock decât în vârful muntelui, în aer curat, într-un peisaj senzaţional şi cu oameni primitori ! Nu mai spun cum de ce înseamnă arta culinară din zina montană pentru că toată lumea, sigur că toată lumea ştie ce înseamnă un tocan de oaie bine făcut sau un bulz cu brânză direct de la stână şi proaspătă, făcută atunci. Asta ar fi pe 29 – 30 iulie. Este ultimul weekend din iulie. Şi cu un line-up de trupe, nu aş vrea să dau nume ca să nu supăr pe cineva, însă vă spun că sunt cele mai bune trupe rock ale momentului din România şi câteva surprize, invitaţi din străinătate.”
Rânca este una dintre staţiunile de schi nou apărute pe harta turistică a României. Despre Transalpina trebuie să menţionăm că este şoseaua situată la cea mai mare altitudine din România. Altitudinea maximă este în Pasul Urdele, la 2145 de metri. Este unul dintre puţinele drumuri din ţară pe care străbătându-l puteţi ajunge până la nori şi chiar deasupra lor. Transalpina face legătura dintre Transilvania şi partea sudică a Carpaţilor Meridionali.