Descoperă sufletul Transilvaniei

Mergem astăzi în centrul României, într-o zonă încărcată de legende, desprinsă parcă din poveşti, în care descoperi aşezări parcă încremenite în timp.

Daniel Onea, 10.09.2015, 09:30

Mergem astăzi în centrul
României, într-o zonă încărcată de legende, desprinsă parcă din poveşti, în
care descoperi aşezări parcă încremenite în timp. Peisajul rural transilvănean
a încântat dintotdeauna turiştii români şi străini deopotrivă. Liniştea micilor
sate răsfirate, oamenii simpli, aerul curat, obiceiurile străvechi, dar şi
mâncarea tradiţională au făcut ca destinaţia noastră, deşi nepromovată pe cât
ar trebui, să fie una renumită. Iar odată ajunşi în Transilvania veţi mai
descoperi ceva. Pe lângă aceste sate sau chiar în mijlocul lor se ridică
impunătoare biserici – cetăţi fortificate, ridicate în secolul al XII-lea. În
acest spaţiu geografic relativ restrâns au fost identificate peste 200 de
astfel de monumente.

Începând
din data de 5 aprilie s-a deschis noul sezon de vizite al cetăţilor
fortificate, iar până în data de 31 octombrie sunt aşteptaţi peste 400.000 de
vizitatori, conform datelor comunicate de Biserica Evanghelică din România.
Aceştia se vor bucura de roadele unui proiect special, Descoperă sufletul
Transilvaniei, al cărui coordonator este preot dr. Ştefan Coşoroabă: Proiectul Descoperă sufletul Transilvaniei a apărut dintr-o necesitate.
După 1990, aproape toţi saşii din Transilvania, membri ai Bisericii Evanghelice
din România, au emigrat. Odată cu ei au plecat şi constructorii şi cei care
întreţineau bisericile fortificate. Astfel, cele peste 150 de biserici
medievale şi fortificate din sudul Transilvaniei au rămas aproape orfane.
Această salbă de monumente este unică în Europa. De aceea, Biserica Evanghelică
din România, pornind de la Episcopie, a trebuit să demareze un proiect pentru a
substitui efortul comunităţilor care timp de 800 de ani au întreţinut aceste
biserici. Din păcate, actualele comunităţi locale se implică prea puţin în
întreţinerea actualelor monumente istorice, indiferent dacă sunt UNESCO sau de
categoria A sau B. Turismul cultural devine astfel o substituire a
comunităţilor care nu mai există, singura posibilitate de a întreţine pentru
viitor aceste monumente istorice. De aceea s-a lansat proiectul Descoperă
Sufletul Transilvaniei.

Sezonul
actual de vizitare a cetăţilor fortificate se desfăşoară din 5 aprilie până în
31 octombrie 2015. În această perioadă sunt programate aproape 200 de
evenimente, iar vizitatorii pot intra în aproximativ 65 de biserici fortificate
şi biserici medievale. 41 din ele sunt incluse in Transilvania Card 2015, un
nou instrument turistic, primul card de vacanţă din România, despre care aflăm
de la preot dr. Ştefan Coşoroabă: Transilvania Card este o
încercare de a promova bisericile fortificate nu numai individual ci şi
colectiv, tocmai printr-un card de vacanţă care permite un acces liber la cele
mai importante biserici fortificate. Pe lângă acces gratuit, acest card oferă şi
reduceri la servicii turistice oferite de partenerii noştri în zona
monumentelor. Aşadar, avem un turism integrat. Nu ne dorim să promovăm doar
bisericile fortificate, ci toată zona, împreună cu oamenii care locuiesc acolo.
Avem peste 65-70 de oferte de reduceri la restaurante, pensiuni şi evenimente.
Există un site dedicat acestui card. Cei interesaţi pot găsi date despre
bisericile fortificate, servicii şi despre proiectul Descoperă sufletul
Transilvaniei în limbile germană, română şi engleză. Cardul se poate
achiziţiona în opt localităţi din sudul Transilvaniei. Costă 50 de lei sau 11
euro, banii respectivi fiind investiţi în totalitate pentru restaurări. Însă
acesta se poate comanda şi prin e-mail.

Raportul turiştilor români faţă de al celor din străinătate
s-a schimbat în ultimii cinci ani în favoarea celor din România. În urmă cu
cinci ani, în jur de 65 până la 70% din vizitatorii bisericilor fortificate
erau străini. Acum, cei din România descoperă sau redescoperă valorile proprii
şi s-a ajuns la un raport de 50-50 turism intern şi internaţional, spune preot dr. Ştefan Coşoroabă: Cel
internaţional este de înţeles, pentru că zona germanică a Europei, cu Austria,
Elveţia şi Germania, este cea mai interesată de bisericile fortificate. Totuşi,
în ultimii câţiva ani, au venit şi turişti din Franţa, Spania, Polonia sau
Anglia. Şi au început să vină şi din Japonia şi China. Nu există rute
stabilite, ci doar puncte de reper. Majoritatea turiştilor se opresc
obligatoriu la Biertan, poate cea mai importană biserică fortificată sit UNESCO
dintre cele 150, dar şi la Prejmer, lângă Braşov, în Sighişoara la Biserica din Deal şi Biserica Mănăstirii. Biserica Neagră
din Braşov este arhicunoscută, dar, mai nou, câştigă teren şi Viscri. Se ştie
că prinţul Charles are acolo o casă şi s-a îndrăgostit de zona respectivă. Şi
nu e singura zonă care a intrat pe lista obligatorie a destinaţiilor turiştilor
străini şi locali

Dacă ajungeţi la Biertan, o puteţi întâlni pe
Codruţa Pleiaş. Codruţa este o localnică mândră de locul în care trăieşte,
cunoaşte foarte bine istoria localităţii şi spune că Biertanul se remarcă
printr-o bogăţie culturală remarcabilă. Ca mărturie avem
biserica fortificată, înscrisă din 1993 în patrimoniul UNESCO. Cetatea se
înalţă în mijlocul satului, fiind foarte impunătoare şi înconjurată de trei
rânduri de ziduri. În secolul al XVI-lea, ca episcop evanghelic, este numit
Lucas Unglerus din Biertan, care acceptă funcţia numai cu condiţia rămânerii
sale în Biertan, acest lucru presupunând mutarea sediului episcopal în acest
loc. Este un loc mirific, înconjurat de dealuri împădurite. Timp de trei secole
Biertanul a fost centrul spiritual al confesiunii luterane din Transilvania.

Preot dr. Ştefan Coşoroabă, pe
de altă parte, recomandă biserica fortificată din Cisnădioara. Este
cea mai veche biserică fortificată din cele 150. A fost ridicată în secolul al
XI-lea de către coloniştii valoni care veneau din vestul Europei. A fost mult
timp un loc de pelerinaj. Din faţa bisericii se văd Munţii Cibinului şi Munţii
Făgăraşului. Se află pe un deal, Dealul Sf. Mihail. De aceea, ne putem închipui
cum pelerinii urcau pe întuneric, prin pădure, şi ajungeau sus, la lumină, unde
puteau să se descarce sufleteşte şi să se odihnească trupeşte. Şi astăzi, pentru
turişti, urcuşul este anevoios, dar, ajunşi sus, sunt răsplătiţi cu o
privelişte minunată, geografică, dar şi istorică.

Invitaţia a fost lansată. Până data viitoare, când
vă aştept cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!