Crame româneşti

România se află pe locul al cincilea în Europa din punct de vedere al suprafeţei de teren cultivată cu viţă de vie şi între primii şase producători de vin de pe continent.

Daniel Onea, 05.11.2015, 10:17

România se află pe locul al cincilea în Europa din
punct de vedere al suprafeţei de teren cultivată cu viţă de vie şi între primii
şase producători de vin de pe continent. Feteasca Regală este soiul care ocupă
cele mai mari suprafeţe, fiind urmat de Merlot şi Feteasca Albă. Sunt soiuri pe
care le puteţi degusta în vizite turistice la cramele româneşti. Există chiar
şi un program dedicat atât cunoscătorilor, cât şi acelora curioşi să guste din
vinul românesc: Drumul vinului. Vom afla astăzi cum se desfăşoară o experienţă
de o zi, de două zile sau chiar un sejur întreg cu tururi prin cramele
româneşti.

Adrian Voican, preşedintele Asociaţiei pentru
Promovarea Turismului Prahova, spune că drumul vinului este un concept frumos,
pentru a vinde programe turistice interesante: E bine să
mergem cu un grup organizat, să apelăm la o agenţie de turism care face astfel
de excursii sau oferă aceste experienţe de o jumătate de zi, de o zi sau de
două zile. De exemplu, plecăm din Bucureşti şi ajungem la Ploieşti – Valea
Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Tohani. Este zona
noastră, numită generic Dealu Mare, patria vinurilor roşii din România. Pe
drum, întâlnim şi obiective turistice. De exemplu, Conacul
Bellu sau Muzeul Crama 1777, Mănăstirea Vărbila sau Mănăstirea Jercălăi.
Însă punctul principal de interes va fi reprezentat de crame: Crama Basilescu, Conacul Urlăţeanu,
Domeniile Dealu Mare, Cramele Rotenberg, Crama
Budureasca şi altele. Sunt destul de multe. În ultimul timp, sunt bine puse la
punct, cu specialişti oenologi, cu producători de vinuri de valoare. Feteasca
neagră este regina vinurilor roşii în Prahova, dar şi Merlot sau Cabernet şi
multe soiuri de vinuri, dar şi albe, roze. Acestea pot fi vinificate în mai
multe variante. Toate sortimentele sunt realizate într-o manieră deosebită.

Conacul Bellu, la care vă puteţi
opri a aparţinut familiei nobiliare cu acelaşi nume şi a fost donat statului
român în anul 1926. În prezent muzeu, conacul adăposteşte obiecte de artă
plastică şi decorativă, etnografie, dar şi icoane şi arme din secolele al
XVIII-XIX. Mănăstirea Vărbila şi Mănăstirea Jercălăi au fost ridicate ambele
acum mai bine de două secole şi au o arhitectură interesantă. Dacă Mănăstirea
Vărbila e construită respectând arhitectura tipică din sud, a Ţării Româneşti,
Mănăstirea Jercălăi are turlă înaltă, din lemn şi o arhitectură caracteristică
mănăstirilor transilvănene. Aşadar, în drumul spre cramele din Prahova, merită
să vă opriţi aici. Însă cine sunt cei care au deschis cramele?

Sunt
oameni pasionaţi, care şi-au lăsat afaceri de succes în alte ţări şi au venit
în România. De exemplu, la una dintre cramele din judeţul nostru, un specialist
IT, venit din America s-a stabilit în Ceptura şi şi-a construit acolo o cramă
atipică, în care tehnologia e exclusă, iar totul se lucrează natural, ca acum
100 de ani, folosind gravitaţia, fără a se recurge la tehnici mecanice.
Programele nu se adresează turismului de masă. De obicei, sunt grupuri mici,
care vin cu maşini proprii sau chiar cu bicicleta. Dealurile de acolo sunt extrem de frumoase. Dacă
le vizitezi vara, primăvara, toamna, senzaţia este extraordinară. Cicloturismul
a devenit foarte apreciat. Dacă îmbinăm turismul gastronomic şi oenologic cu
cicloturismul, putem avea o combinaţie inedită şi de neuitat. E foarte frumos
de mers toamna. Atunci nu se va sta doar într-o sală în care se vor depăna
poveştile vinului, ci se va merge chiar prin vie. Se încalţă cizmele de cauciuc
şi se merge pentru a vedea cum are loc procesul de vinificaţie. Şi primăvara,
când se trezeşte natura la viaţă, este iar frumos.

Drumul vinului este un concept cunoscut pentru
turiştii străini, spune Adrian Voican, preşedintele Asociaţiei pentru
Promovarea Turismului Prahova: Probabil că cel mai repede ne
gândim la vinurile alsaciene şi la drumul vinului din Alsacia. În zona Colmar,
Strasbourg sunt nişte dealuri extraordinare, iar clima de acolo e asemănătoare
cu a noastră. Le place autenticul de la noi, natura, verdeaţa, aerul şi,
bineînţeles, vinul. Avem oenologi de clasă, care au produs vinuri româneşti
deosebite în ultimii ani. Dacă intrăm în cramele respective şi vedem câtă
atenţie este acordată laboratoarelor de analiză din cadrul acestor crame, ne
vom da seama că lucrurile sunt luate în foarte serios. Nu e numai un vin
gustos, popular. Este un vin nobil, făcut ştiinţific. În România, drumul
vinului e un subiect de mare interes şi vă asigurăm că şi cei specialişti, şi
cei mai puţin specialişti vor trăi o experienţă plăcută.

George Ţigănuş este administratorul unei crame din
Urecheşti, care se promovează pe piaţa de profil ca având cele mai bune vinuri
din zona Vrancei: Crama noastră e înfiinţată din anul 2004 şi
are o capacitate de 250.000 de litri de vin. Ne lăudăm cu opt soiuri de vin:
Merlot, Muscat Otonel, Cabernet Sauvignon, Fetească regală, Riesling şi Şarbă.
Mai avem şi o sală de degustare, în Urecheşti, unde avem şi un restaurant şi un
loc de agrement. Turiştii ne pot vizita în fiecare zi din săptămână. Pot rămâne
câteva nopţi în zonă, fiindcă au unde. Avem şi petreceri cu specific vrâncean,
cu dansuri şi diverse activităţi de enoturism: degustări şi prezentări de
vinuri, vizite în podgorii. Cine vine la noi şi ne vede produsele, locul în care
suntem, obiceiurile, îşi dă seama că tot ce avem este autentic. Avem nişte
foste butoaie imense, de vin, unde turiştii se pot odihni sau chiar servi masa.
Avem şi terasă amenajată, unde se desfăşoară activităţi pentru copii şi pentru
cei care vor să se relaxeze. Avem şi grădină proprie. Suntem înconjuraţi de
vie.

În Urecheşti se scot deja murăturile pe masă. Iar
acestea se combină iarna cu platouri cu bucate tradiţionale: jumări, pastramă,
rasol de vită, rasol de curcan, piftie, cârnaţi sau tobă. În funcţie de
perioada în care vă programaţi sejurul, indiferent de zona României în care
ajungeţi, puteţi participa şi la diverse festivaluri cu spectacole de muzică
folclorică şi demonstraţii ale meşteşugarilor.