Prima pagină » Panoramice » Radio Tour » Colinele Transilvaniei, destinație ecoturistică

Colinele Transilvaniei, destinație ecoturistică

Daniel Onea, 08.12.2022, 17:17

Biserici
fortificate, situri UNESCO, case săsești tradiționale, renovate și transformate
în pensiuni, 600 de kilometri de trasee turistice marcate pentru drumeție sau
cicloturism, într-un peisaj natural pe care oamenii l-au menținut aici intact
de sute de ani. Acestea sunt câteva dintre atributele Colinelor Transilvaniei, o
nouă destinație ecoturistică. Aceasta a primit recent certificarea de la
Ministerul Antreprenorialului și Turismului. Zona se întinde pe o parte din
teritoriul județelor Brașov, Mureș și Sibiu și este delimitată geografic de
râurile Târnave, Hârtibaciu și Olt.

Noua
certificare înseamnă o recunoaștere a faptului că ecoturismul este o formă
principală de turism, care asigură sustenabilitatea comunităților de aici,
spune Cristina-Ana Iliescu, manager de destinație.

E o
recunoaștere pe care Ministerul Turismului o are implementată de câțiva ani
deja și, alături de încă alte trei destinații, ne bucurăm de acest statut.
Procesul în sine durează, are la bază criterii de evaluare destul de complexe
și privește destinația atât din punct de vedere al turismului, cât și din punct
de vedere al sustenabilității și al grijii față de mediu. Colinele
Transilvaniei este zona cunoscută ca zona bisericilor fortificate săsești. Câteva
puncte turistice importante ar fi Sighișoara, Sibiu, Făgăraș. E un areal în
care peisajul este întâmplător, în care avem parte încă de o natură, care, deși
atinsă de om, a existat secole de-a rândul într-un echilibru cu comunitățile
umane. Oamenii și-au construit viața în jurul naturii și în ritm cu natura. Peisajul
pe care pe care îl poți vedea în momentul în care ajungi în Colinele
Transilvaniei este unul mozaicat.

Acest
peisaj include pe lângă statele cu o arhitectură tipică sudului Transilvaniei,
cu biserici fortificate, cu case săsești, cu case și biserici românești, un
peisaj multicultural, într-o zonă colinară, de poveste. Aici se păstrează în continuare pășuni, arbori
seculari, fânețe extrem de valoroase din punct de vedere al biodiversității și se
mai găsesc specii aproape dispărute în restul Europei.

Cristina-Ana Iliescu: Așa ne spun biologii care ajung la noi și care sunt absolut încântați că
mai există o diversitate atât de mare de specii de plante și de păsări. Dacă ar
fi să vorbim despre trasee, primul la care mă gândesc este Via Transilvanica, a
cărei secțiune Tera Saxonum trece prin nordul destinației Colinde Transilvaniei
și care este de neratat pentru orice drumeț pasionat. Mă gândesc la cei care
sunt pasionați de o plimbare cu bicicleta. Avem peste 600 de kilometri de
trasee care pot fi parcurse și pe bicicletă. Sunt trasee pentru toate gusturile
și pentru toate nivelurile. Cei care poate sunt nu sunt la fel de obișnuiți cu
bicicleta nu ar trebui să fie descurajați, pentru că sunt trasee care folosesc
drumurile vechi, de legătură între sate, și care sunt parțial asfaltate sau
chiar drumuri de pământ, deci, nu sunt neapărat extrem de grele. Dar există secțiuni
special dedicate și celor care sunt un pic mai pasionați de aventură, de mountain
bike: poteca de ciclism care pleacă de la Viscri și ajunge până la Sighișoara
coborând treptat în satele de pe traseu. Avem și trasee ecvestre. Avem o serie
de operatori de turism ecvestru și de centre de echitație care oferă experiențe
ecvestre de calitate și la standarde înalte. Pe râul Olt se pot practica
sporturile de apă: plimbări cu canoe, cu caiacul. Se pot observa păsările la un
centru de biodiversitate la Angofa, unde vizitatorii pot fi inițiați un pic în
ceea ce înseamnă munca unui biolog în inventarierea păsărilor, a fluturilor și
a florei care există în zonă.

Turiștii
revin în Colinele Transilvaniei pentru vacanțe active în mijlocul naturii, dar
și pentru cultura și tradiții locale. Acestea includ și o gastronomie bogată.
În ultimii cinci ani, numărul celor care au venit în zonă de mai multe ori pe
an a crescut de patru ori, iar durata vizitelor de peste trei nopți s-a dublat.
Astfel, operatorii locali de turism care promovează standarde ridicate sunt
încurajați să continue, iar comunitățile recunosc valoarea naturii și a
obiceiurilor pe care le păstrează, spune Cristina-Ana Iliescu, manager de
destinație. Putem însă vizita meșteșugarii pentru a-i vedea lucrând obiectele
de artizanat?

Aceste vizite trebuie programate din timp,
pentru că o valoare a ecoturismului, pe care noi încercăm să o promovăm, este
faptul că turismul este o componentă a unui univers. Dacă un meșteșugar ar fi disponibil
exclusiv pentru turiști, atunci, ne-am transforma într-o zonă-muzeu, însă
Colinele Transilvaniei este o zonă vie. Meșteșugarii și meșteșugurile se
realizează, iar partea turistică vine cumva să întregească acest univers și, de
aceea, pentru vizite la meșteșugari recomandăm întotdeauna un telefon, un apel
înainte și, cel mai bine, ar fi să contactați un ghid local care vă poate crea
experiențe personalizate. Ecoturismul își propune să susțină comunitatea cu
totul. Vrem ca, prin ecoturism, să evităm ideea unui turism de masă, ne dorim
ca omul să petreacă timp, să descopere, să simtă, să trăiască și să încerce
experiențele în tihnă, cum ne place nouă să spunem.

Se
apropie sărbătorile de iarnă. Ne putem gândi la Colinele Transilvaniei ca la o
destinație de sezon? Cristina-Ana Iliescu, manager de destinație.

Drumețiile
se pot face la pas și pe timp de iarnă. În ultimii ani nu putem spune că am
fost foarte norocoși să avem foarte multă zăpadă, dar, chiar și fără zăpadă,
peisajul rămâne unul excepțional. Priveliștile de deasupra satului Biertan, satului
Șeica Mare sau de deasupra Sighișoarei, de exemplu, îți taie respirația și
merită o plimbare, pentru a vedea un pic și frumusețile sezonului mai rece.
Fânețele, pădurile sunt extrem de frumoase și și în sezonul rece și chiar și
fără zăpadă. Iar, dacă este zăpadă, cu atât mai mult. O parte dintre operatorii
de turism au pregătit oferte pentru sărbători. Acolo unde se întâmplă tradiții,
cum ar fi Fuga Lolelor de la Agnita, care se întâmplă în ultimii weekend din
luna ianuarie, acestea merită să fie descoperite de mai mulți turiști decât
până acum.

Legendele spun că obiceiul
Fuga Lolelor își are rădăcinile în Evul Mediu. Atunci, năvălitorii turci ar fi
asediat cetatea Agnitei, iar o tânără curajoasă, pe nume Ursula, s-ar fi
deghizat într-un costum înfricoșător, a ieșit din cetate și, pocnind din bici,
a făcut zgomote asurzitoare care i-au speriat și alungat pe turci. Astăzi,
obiceiul se desfășoară sub forma unei parade deschise de căpetenia breslei
cizmarilor însoțită de doi copilași, simbol al îngerilor păzitori. Urmează apoi
breasla croitorilor, a blănarilor și a dogarilor, fiecare dintre aceste bresle
prezentând publicului meșteșugurile tradiționale, elemente și personaje
specifice.