Castele din România

În ultimii ani, interesul pentru vechile reședințe nobiliare din România a crescut.

Daniel Onea, 10.10.2019, 14:49

În ultimii ani, interesul pentru
vechile reședințe nobiliare din România a crescut. Fie că e vorba de numărul
din ce în ce mai mare de curioși ce pleacă să străbată satele în căutare de
vechi conace sau de antreprenori care încep aventura de a readuce astfel de
clădiri la frumusețea de altădată, se poate observa un curent din ce în ce mai
amplu de redescoperire a reședințelor nobiliare extraurbane. Există în România
peste 300 de astfel de monumente, aflate pe lista monumentelor de patrimoniu. Dintre
acestea, vom încerca să ajungem la câteva castele mai puțin promovate sau
cunoscute.

În primul rând,
foarte aproape de București, avem palatul de la Florești, de lângă Ploiești,
spune Irina Leca, istoric de artă. A fost construit de nababul Cantacuzino,
după planurile lui Ion Berindei. Este un frumos exemplu de arhitectură de
început de secol XX, care, deși azi e în ruină, este un obiectiv cât se poate
de pitoresc și cât se poate de viu. Proprietarii actuali încearcă să-l
revitalizeze și organizează acolo foarte multe evenimente culturale, cel mai
important fiind concursul hipic Kapatia Horse Trials.

În estul
României, puteți vizita Castelul Sturdza, de la Miclăușeni. Acesta vorbește
despre istoria familiei nobiliare Sturdza. Sebastian Marcoci, ghidul
castelului.

Aici e o poveste frumoasă. George Sturdza și
Maria Ghica, construiesc un castel, pe structura vechiului conac, în stil
neogotic. Este un lucru deosebit pentru zona noastră. Construcția a durat circa
24 de ani. El este pictat la interior în stil art nouveau. Maria Ghica se naște
la Istanbul. Acolo învață să picteze miniaturi. Tot acolo a învățat și limba
engleză și s-a căsătorit în 1869 cu George Sturdza. După nuntă, cei doi întreprind
o călătorie în Occident, prin Germania, Franța și Austria. La întoarcere decid
să transforme conacul lor în castelul Miclăușeni.

Domeniul familiei Sturdza are
trei componente esențiale: un parc dendrologic de 30 de hectare, mănăstirea și
castelul. Avem componenta spirituală, cea culturală și cea naturală. Noi am
continuat cumva dorința familiei Sturdza de a crea aici evenimente culturale și
educative. Unele dintre anexe au fost transformate în pensiune, având cam 50 de
locuri de cazare. În castel avem o
maximă. Acolo unde este liniște și pace, domnește armonia. Cam asta caută
turiștii străini la noi, în România.

Ne
continuăm călătoria alături de Irina Leca, istoric de artă, și ajungem la Castelul
Cuza de la Ruginoasa, aflat la scurtă distanță de Miclăușeni.

Este, la fel, un exemplu frumos de arhitectură neogotică, într-un parc
dendrologic superb, un castel restaurat de curând, care adăpostește Muzeul
Cuza. Aici, vizitatorii pot afla mai multe despre istoria domnitorului român și,
mai ales, despre Elena Cuza, cea care a locuit în castel. Trecând ușor spre
Transilvania, ne vom opri la 30 de km de Sighișoara, unde găsim castelul din
Criș. Istoria acestuia începe în secolul al XV-lea, conform arheologilor, un
exemplu superb de arhitectură renascentistă.

Este unul dintre cele mai
autentice și pitorești care se găsesc acum în Transilvania. Deși nu este
cunoscut de către publicul larg, este deschis turiștilor de foarte multă vreme și
se află în plin proces de restaurare. Este și acesta administrat de o fundație
care oferă tururi ghidate dezvăluind istoria castelului, dar și a satului
săsesc în care se află acesta.

Avem în România
câteva zeci de castele reprezentative, însă lista este mult mai mare. Irina Leca.

Vorbim de Bran, Peleș, Pelișor, castelul Cantacuzino de la Bușteni. Topul
este destul de mare, iar un circuit al acestor obiective ar fi cât se poate de
fezabil și de atrăgător. De asemenea, foarte interesant este că, așa cum
francezii au și ei Valea Loarei, avem și noi două cursuri de apă, care au în
stânga și în dreapta lor o salbă întreagă de castele.

Pe Valea Mureșului, de la
Toplița până la ieșirea din țară, există zeci de castele, unele se pot vizita și
sunt foarte frumoase, altele sunt în stare mai puțin bună. Peste Carpați, avem
Valea Trotușului. La Dărmănești, Dofteana, Comănești, există foste reședințe
nobiliare cât se poate de pitorești și foarte interesante.

Faptul
că în partea central-nordică a României, în județul Mureș, veți găsi multe
castele de poveste ne este confirmat și
de Sanda Vițelar, consilier de comunicare și mass media la Consiliul Județean.

La 13 km de Sighișoara, vă așteaptă satul tipic săsesc Criș, unde se
află castelul Bethlen, reprezentativ pentru stilul renașterii transilvane,
construit între secolele XIV și XVIII. Dar puteți porni și
către Valea Gurghiului și pitorescul castel de vânătoare de la Lăpușna. Dacă
alegeți Valea Mureșului, în localitatea Brâncovenești, vă așteaptă Castelul
Kemény, construit de familia cu același nume, aproape de DN 15 Reghin-Toplița.

Județul Mureș este renumit pentru castelele și conacele de odinioară. Multe
dintre ele se află în stadiul de renovare, dar oferă posibilități de a petrece
timpul liber. În zona de câmpie, spre Cluj Napoca, putem face un popas la un
alt castel important, la Zau de Câmpie, castelul Ugron, cunoscut și sub numele
de Castelul Calendar. Are 365 de ferestre, patru turnuri, la fel ca numărul anotimpurilor,
52 de camere, câte sunt săptămânile dintr-un an, 7 terase, cât zilele
săptămânii și 12 holuri, care reprezintă lunile anului. Aici puteți găsi o
poveste de dragoste sub semnul căreia a și fost construit castelul, o dragoste
neîmplinită între proprietarul castelului și o prințesă rusă.

Cei care nu au mult timp la dispoziție pot vizita
castelele reprezentative ale României, cum ar fi Peleș, Pelișor, Bran sau
Corvinilor. Însă, dacă aveți mai mult timp la dispoziție, puteți accesa site-ul
monumenteuitate.org, o platformă vastă, cu foarte multe caracteristici și
foarte utilă, de cercetare și popularizare a reședințelor nobiliare extraurbane.
Veți găsi o listă interesantă cu castele mai puțin promovate.