Buziaş, staţiunea inimii

Ne îndreptăm azi spre vestul României şi ajungem în judeţul Timiş. Buziaşul este singura staţiune de interes naţional din vestul ţării, care are ca profil terapeutic bolile cardiovasculare, folosind în procedurile de tratament factorii naturali de cură.

Daniel Onea, 16.03.2017, 10:26

Ne îndreptăm azi spre vestul
României şi ajungem în judeţul Timiş. Buziaşul este singura staţiune de interes
naţional din vestul ţării, care are ca profil terapeutic bolile
cardiovasculare, folosind în procedurile de tratament factorii naturali de
cură. În primul rând, apa minerală carbogazoasă folosită în cură externă sub
formă de băi cu apă minerală încalzită şi în cură internă de la buvetele din
parc. Apoi, foarte apreciate sunt şi mofetele, emanaţii de dioxid de carbon,
benefice pentru circulaţia periferică. Nu în ultimul rând, aeroionozarea. În
acest caz vorbim despre o concentraţie
a aerului similară unei altitudini de 1000 m, deşi staţiunea este situată la o
altitudine de 128 m, bioclimatul fiind propice pentru tratament şi odihnă.

Sorin
Munteanu, primarul oraşului Buziaş, ne prezintă câteva dintre atuurile
destinaţiei noastre de azi. Mă refer la apele minerale
carbogazoase, la factorii naturali de cură, descoperiţi cu sute de ani în urmă.
Pe lângă această cură miraculoasă pentru sănătate, pe care o oferă Buziaşul,
venim cu câteva noutăţi. Aş menţiona în primul rând drumul vinului. Dealurile
Silagiului, care aparţin oraşului Buziaş, au fost bine cunoscute până în 1989.
Din păcate, ele au intrat într-un con de umbră, dar au început să reintre în
centrul atenţiei de prin 2012. Astfel, putem vorbi despre un drum al vinului,
pe care, ca edil al oraşului, aş vrea să-l legăm de programele de profil din
sudul ţării şi până în Serbia. Mai putem spune că, pe lângă partea de
tratament, de relaxare, avem oferte şi în zona de agrement şi a sporturilor
extreme. Există la Buziaş o şcoală unică în partea de vest a ţării: şcoală de
paraşutism şi pilot de aviaţie pentru avioane utilitare, avioane mici şi, de ce
nu, plimbări de agrement.

Tradiţia
viticolă pe Dealul Silagiului, care are o altitudine maximă de 324 de metri,
este veche. Diverse însemnări consemnează activităţi viticole încă de la
începutul mileniului trecut. Sunt 14.000 de hectare de teren agricol, acoperite
în proporţie de nouă la sută de vii. De aici provin vinurile de masa
superioare, roşii şi albe, recunoscute pe plan internaţional. Având în vedere
potenţialul celor două forme de turism, viticol şi balnear, infrastuctura de
cazare a staţiunii Buziaş a cunoscut o dezvoltare fără precedent, spune Sorin
Munteanu, primarul oraşului Buziaş. Din 2006 până în 2013,
zona hotelieră a înregistrat o creştere de la două la trei şi chiar patru
stele. Au fost investiţi peste şase milioane de euro în infrastructură, pentru
modernizarea hotelurilor. Potenţialul este mare şi prin poziţionarea geografică
pe care o are Buziaşul, la 30 de km de Timişoara, la 35 de km de aeroport.
Turismul sprijinit prin Casa Naţională de Pensii a funcţionat întotdeauna la
noi. Suntem vizitaţi de oameni din toate zonele României. În ceea ce priveşte
turiştii din străinătate, avem colaborări cu Israelul, o sursă veche de turişti
pentru România şi, în special, pentru Buziaş. De asemenea, avem parteneriate cu
staţiuni similare, Mako şi Oroshaza, apropiate, din Ungaria. În anul 2013, am
avut şi un proiect de partaneriat de promovare în vestul şi sud-estul Europei
şi vestul României.

Muzeul Balnear
Buziaş, primul de acest fel din România, este deschis spre vizitare doar
sâmbata şi duminica, între orele 14-17. Acesta prezintă istoricul staţiunii şi
scoate în evidenţă efectul terapeutic al apelor minerale din Buziaş asupra afecţiunilor cardiovasculare, circulatorii şi
asupra hipertensiunii arteriale. Iar un alt obiectiv turistic inedit este
colonada, locul de promenadă preferat al împărătesei Sissi. Aceasta va fi
refăcută respectând planurile iniţiale. Obiectivul a fost construit în anul
1875, la cererea împăratului Franz Josef. Acele alei unice în
Europa, colonade, cum sunt numite, în lungime de 533 de metri, acoperite de
lemn, în stil neogotic, sunt refăcute astfel încât, la sfârşitul lunii iunie să
reintre în circuitul turistic. Avem, de asemenea, un proiect depus la sfârşitul
lunii noiembrie, special conceput pentru finanţarea staţiunilor
balneoclimaterice din România. Este un proiect de reabilitare a parcului. Sunt
34 de hectare de parc şi pădure care, împreună cu colonada şi cu edificiile
ridicate acolo, au apărut în timpul imperiului austro-ungar. Aici veneau
împăratul Franz Josepf în campaniile militare, dar şi
prinţesa Sissi. Vrem să reînviem tradiţia, dar în strânsă legătură cu
Banatul istoric. Iar când facem referire la Banatul istoric, includem şi
regiunile din Serbia şi Ungaria. Cazinoul intră în proiectul de reabilitare. Va
fi transformat într-o sală de evenimente şi spectacole. El se pretează în
special la concerte filarmonice.

Lucia Pârvu, directoare a unei societăţi comerciale, este
expert degustător şi reprezintă o asociaţie formată din patru producători de
vin. Spune că Buziaşul este o zonă care, timp de 30 de ani, a fost uitată.
Totuşi, de prin 2008, se simte o revigorare. Un pas către revigorare s-a făcut
şi prin înfiinţarea acestei asociaţii a
producătorilor de vin. Încearcă să facă o legătură
între iubitorii de turism, de vin, de gastronomie, de tradiţii. În fiecare
regiune viticolă a ţării avem produse specifice. E foarte frumos că s-au grupat
în această asociaţie, fiindcă se vrea o promovare de ansamblu, o imagine de
care zona a fost privată mulţi ani. În momentul acesta, calitatea vinurilor
este cea cu care am ieşit peste hotare, înscrisă la concursuri naţionale şi
internaţionale. Vinurile au fost medialiate, iar asta spune tot. Avem crame
pregătite de vizita turiştilor. Noi nu vrem să îi spunem turism viticol, ci un
turism al frumosului, al naturii, al produselor din natură, al vinului. Este
magnific să ajungi acasă la producător. Este cu totul altceva decât să îl
întâlneşti într-un salon. Fiecare are o poveste cu care atrage. Mi-aş dori
foarte mult să avem şi noi ofertele acestor concedii enoturistice pe care le
fac străinii. Ei îşi petrec un concediu din cramă în cramă. Călătoresc,
degustă, mănâncă, se distrează, ceea ce e foarte frumos.

Lucia
Pârvu spune că nu este uşor de combinat, în cadrul aceluiaşi sejur, turismul
balnear cu cel viticol, întrucât pentru primul sunt necesare cel puţin 18
şedinte de terapie, iar pentru cel din urmă sunt prea multe crame de vizitat şi
experienţe de trăit. Aşadar, în ceea ce priveşte Buziaşul, alegerea vă
aparţine: sănătatea inimii prin ape curative sau prin vinuri de poveste.