Atracţii turistice în judeţul Neamţ

Deşi nu se află în topul destinaţiilor turistice din România precum Transilvania, litoralul Mării Negre sau, mai recent, Bucureştiul, zona Neamţului are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită.

Ștefan Baciu, 29.06.2017, 10:40

Deşi nu se află în topul
destinaţiilor turistice din România precum Transilvania, litoralul Mării Negre sau,
mai recent, Bucureştiul, zona Neamţului are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită. În judeţul Neamţ, vizitatorii vor descoperi atracţii ale naturii,
situri istorice încărcate de legende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi o
gastronomie căreia nu îi poţi rezista.

O parte a atracţiilor turistice se aflăîn municipiul reşedinţă de judeţ, Piatra Neamţ. În centrul
oraşului se află Ansamblul Curtea Domnească, ale cărui începuturi datează din a
doua jumătate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului Moldovei, Ştefan
cel Mare. Din fosta Curte Domnească mai există doar o parte din zidurile de
incintă şi din pivniţe. Aici se află Biserica Domnească Sfântul Ioan,
construită din piatră în 1497 – 1498 în stil arhitectural moldovenesc. Dintre
multele muzee din oraş, unul este special şi anume Muzeul de artă Eneolitică
Cucuteni. A fost deschis în anul 2005 în clădirea unei foste bănci, chiar în
zona istorică a oraşului. În vitrinele muzeului sunt expuse vase de ceramică
pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care au aparţinut unei civilizaţii
care a locuit în zona Moldovei, în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul Rep.
Moldova şi al Ucrainei între 4600 şi 2750 î.H. Numele acestei civilizaţii a
fost legat de descoperirile arheologice din 1884 şi 1893 din localitatea
Cucuteni de lângă Iaşi.

Să
continuăm prezentarea judeţului Neamţ cu ajutorul jurnalistului Traian
Bădulescu: Judetul Neamţ este unul dintre
judeţele de top ca potenţial turistic din România. Turismul rural este destul
de dezvoltat. Sunt sute de pensiuni rurale, sunt şi câteva hoteluri mari de 3
şi 4 stele de calitate, care au fost renovate în ultimii ani. Avem legendarul
Han al Ancuţei, care este unul dintre cele mai cunoscute hanuri şi restaurante
tradiţionale româneşti, solicitate şi de românii şi de străinii care trec prin
zonă. Avem pitorescul lac Bicaz, avem peisaje montane, Muntele Ceahlău, sunt
munţi foarte buni pentru drumeţiile montane.

De
la Piatra Neamţ se ajunge foarte repede la Barajul de la Bicaz şi mai departe,
trecând munţii spre Transilvania prin Cheile Bicazului, în Parcul Naţional cu
acelaşi nume. Tot de la Bicaz se ajunge în Parcul Naţional Ceahlău şi la
Muntele cu acelaşi nume.

O altă
rută pe care se poate ajunge pe Muntele Ceahlău este prin oraşele Roman şi
Târgu Neamţ. La Roman se află Casa memorială a unuia dintre cei mari muzicieni
pe care i-a dat România, Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai mari dirijori
ai lumii. Între Roman şi Târgu Neamţ se află celebrul Han al Ancuţei, construit
la sfârşitul secolului al 18-lea pentru a fi loc de popas pentru negustorii
care treceau prin această zonă a Moldovei. Unul dintre cei mai prolifici
scriitori români, Mihail Sadoveanu, a reunit
9 povestiri sub titlul Hanul Ancuţei, volum apărut în anul 1928.

Ajungem
şi în zona oraşului Târgu Neamţ, unde întâlnim multe
obiective turistice precum cetatea medievală cu acelaşi nume, apoi Casa
memorială a lui Ion Creangă, un alt nume important al literaturii române. Este casa
copilăriei scriitorului, aflată la Humuleşti, un sat devenit cartier al oraşului
Târgu Neamţ. Mergând spre zona montană, ajungem în Parcul Natural Vânători
Neamţ şi la rezervaţia de zimbri de la Dragoş Vodă. Tot pe raza comunei
Vânători Neamţ, la circa 15 km de Târgu Neamţ se află cea mai veche
şi cea mai însemnată aşezare monahală din istoria Moldovei – Mănăstirea Neamţ. A
fost ctitorită de voievozi din neamul Muşatinilor, precum Petru I Muşat,
Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. În incinta mănăstirii l-am întâlnit pe părintele
Andrei pe care l-am rugat să ne spună de ce este important pentru turiştii români
şi străini să viziteze această mănăstire? În primul rând pentru că
această mănăstire a Neamtului este simbolul monahismului şi culturii
noastre româneşti. Mai mult decât atât, este o frumuseţe şi o ctitorie a
voievozilor muşatini care, precum aţi văzut şi dvs a scos în evidenţă frumuseţea şi cultura româneascăîncă din Evul
mediu. Fiind situată lângă Cetatea Neamţului, a avut un loc
strategic în acele perioade, plus că mănăstirea a primit danii din partea domnitorilor muşatini destul
de însemnate şi apoi înfrumuseţarea acestei mănăstiri a avut un rol foarte important şi a fost şi un
privilegiu pentru această mănăstire deoarece primul mitropolit al Moldovei şi stareţ al Mănăstirii
Neamtului a fost Iosif I Muşat, tot din neamul Muşatinilor.

De menţionat că la mănăstirea Neamţ a apărut, în secolul al
14-lea, o şcoală de caligrafi şi miniaturişti, iar din anul 1800 a funcţionat o
tipografie. De la mănăstirea Neamţ, după un drum de circa 50 de km printr-o zonă cu păduri bogate,
se ajunge în staţiunea Durău. Este o staţiune liniştită, cu hoteluri şi
structuri de cazare de calitate şi cu o pârtie de schi. Acum, însă, în timpul verii, staţiunea Durău
este punctul de plecare în drumeţii, cele mai frecventate trasee fiind cele spre
vârful Toaca de pe Muntele Ceahlău, muntele care are şi o zi, 6 august, când în
calendarul ortodox este Sărbătoarea Schimbării
la Faţă. În
dimineaţa
acelei zile, cei care ajung pe vârful Toaca, la peste 1900 de metri altitudine,
sunt martorii unui fenomen misterios. După răsăritul soarelui, Vârful Toaca
face o umbră în formă de piramidă, învăluită într-o aură multicoloră, ceea ce
întăreşte legendele legate de acest munte, sacru pentru daci. Ei credeau că pe
acest munte se află zeii şi urcau spre vârful acestuia pentru a se ruga şi a fi
mai aproape de cer.