Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Tratatul de la Adrianopol 1829

Lumea sud-est europeană din prima jumătate a secolului al 19-lea se schimba efervescent în lumina ideilor moderne și mai ales a ideii naționale.

Tratatul de la Adrianopol 1829
Tratatul de la Adrianopol 1829

, 22.11.2021, 15:15

Lumea sud-est europeană din prima jumătate a secolului
al 19-lea se schimba efervescent în lumina ideilor moderne și mai ales a ideii
naționale. Europa era în perioada postnapoleoniană, Sfânta Alianță formată din
Rusia, Austria și Prusia stabilea o nouă ordine conservatoare pe continent.
Liberalismul secolului 18 se orientase către încurajarea capitalismului
național și în Europa de sud-est discursul antiotoman devenea din ce în ce mai
puternic.


Principala
putere din zona spațiului românesc devenea Rusia și istoria nașterii României
moderne nu ar putea fi înțeleasă total fără prezența și acțiunile Rusiei. Era o
putere ultraconservatoare care încercase să pună în practică unele idei reformatoare
europene. Tradiția rusă a reformelor începuse cu țarul Petru I cel Mare
(1672-1725), la începutul secolului al 18-lea. Țarul Alexandru I (1777-1825) a
încercat să reformeze Rusia după model francez însă instabilitatea și teroarea
pe care le provocaseră revoluția franceză din 1789 până în 1795 l-au oprit s-o
facă. Sfânta Alianță formată din cele trei puteri europene învingătoare
împotriva lui Napoleon I se angajase să suprime orice încercare de revoluție și
de răstunare a ordinii stabilite.


Pe de
altă parte, spațiul românesc era cuprins de secole de influența exercitată de o
altă putere imperială la fel de ultraconservatoare, și anume de Imperiul
otoman. Aici, reformele europene au prins și mai greu decât în Rusia care avea
o elită conducătoare europenizată. Imperiul otoman impusese în Principatele
Române domnii fanariote din familii grecești și aceste administrații se
dovediseră corupte și ineficiente. Elitele europene române vor dezvolta o
retorică antiotomană virulentă pe măsură ce căutau susținerea unei Rusii
aparent liberale.


În 1826, Rusia și Imperiul otoman
semnaseră Convenția de la Akkerman prin care era confirmat de către otomani
sfârșitul epocii fanariote. Ioniță Sandu Sturdza în Moldova și Grigore al
IV-lea Ghica în Muntenia deveneau cei doi principi de origine română care
ocupau cele două scaune de la Iași și București. Se introducea domnia cu mandat
de 7 ani iar principii erau aleși de adunări de boieri. Convenția dădea dreptul
celor două principate române să aibă drept de a efectua liber comerț
internațional. Însă în 1828, între Rusia și Imperiul otoman izbucnea războiul
în urma deciziei otomanilor de a denunța convenția și de a nu mai permite
trecerea navelor ruse prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Era un nou război
din lunga succesiune de conflicte ruso-turce ce vor debuta la începutul
secolului al 18-lea. În urma operațiunilor militare, în 1829 rușii ies
învingători și impun turcilor semnarea tratatului de pace la Adrianopol, astăzi
Edirne, cu mari implicații pentru istoria românilor. Istoricul Constantin Ardeleanu
este profesor la Universitatea Dunărea de Jos din Galați și a scris pe larg
despre importanța fluviului Dunărea în istoria românilor din secolul al 19-lea.
Și în opinia sa, tratatul de la Adrianopol este borna kilometrică 0 în simbolistica
nașterii statului român modern.

A
însemnat foarte mult pentru dezvoltarea spațiului românesc. Este un moment
crucial în istoria României, dar nu-i acordăm, întotdeauna, suficientă atenție.
Asta pentru că este momentul în care, ca urmare a înțelegerii dintre cele două
puteri semnatare, ca urmare a faptului că Principatele capătă o libertate
comercială, ca urmare a încheierii a ceea ce se numea monopolul economic
otoman, în spațiul românesc pătrunde capitalismul occidental. Tratatul de la
Adrianopol este un punct simbolic important pentru începutul modernizării
economice a Principatelor prin conectarea lor la piața globală. Fără îndoială
că existau relații capitaliste și dinainte, însă din acest moment, din 1829,
Principatele Române devin pe harta economică a lumii un reper important pentru
comerțul cu cereale, nu doar pentru piața Istanbulului, ci pentru întreaga
economie globală. Este un moment în care modernizarea economică face ca
întreaga societate să se schimbe de fapt în cele două principate, Muntenia și
Moldova.


După
război, tratatul de la Adrianopol făcea prima mare breșă în monopolul otoman
asupra Ţărilor române. Semnat pe 14 septembrie 1829, tratatul acorda Rusiei
statut de putere protectoare asupra Moldovei și Munteniei. Imperiul otoman își
păstra statutul de putere suzerană, dar nu mai putea lua decizii de unul
singur. Frontiera de sud a Munteniei era stabilită pe șenalul navigabil al
Dunării și, foarte important, porturile dunărene Turnu, Giurgiu și Brăila,
aflate sub control otoman, reveneau sub controlul Munteniei. Libertatea
nagivației pe Dunăre a fost recunoscută și pentru vasele comerciale muntene,
iar Moldova primea dreptul de a dezvolta portul Galați. Astfel, comerțul cu
cereale devenea principala sursă de fonduri pentru cele două state românești.


Tratatul
de la Adrianopol confirma prezența militară pe teritoriul românesc a armatei
ruse. Până în 1834, administrația rusă a încercat să reformeze cele două
principate propunând un set de reforme liberale, cu mult mai liberale decât în
Rusia propriu-zisă. În acest sens, primul proiect de constituție a
Principatelor a fost Regulamentul organic din timpul guvernatorului Pavel
Kiseleff. Istoricii sunt astăzi de acord că reformele aplicate de ruși în
Muntenia și Moldova au fost, de fapt, doar experimente pentru a evalua
schimbările asupra unei populații. Însă după 1834, românii vor dovedi că un
simplu experiment se poate materializat într-un proiect coerent.


RadioRomaniaInternational · ProMemoria – 22.11.2021
Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company